Schistosoma japonicum este mai rau tolerata decat celelalte schistosome. Din aceasta cauza faza toxica initiala este mai severa iar perioada de stare mai gra .
Cuprins:
Depunerea unui număr mare de ouă īn peretele intestinal duce la apariţa ulceraţiilor, a scaunelor mucoase şi a durerilor abdominale. Faza acută durează 1-2 luni, după care manifestările clinice se atenuează, dar continuă depunerea de ouă la nivel intestinal şi hepatic, ceea ce conduce la fibrozarea intestinului subţire şi a Ficatului. Manifestările clinice sunt asemănătoare cu cele produse de Schistosoma mansoni, dar spre deosebire de Schistosoma mansoni, care produce excepţional atingere hepatocelulară, ciroză, īn bilharzioza cu Schistosoma japonicum, evoluţia este spre ciroză şi atrofie
hepatică [2,35].
In stadiul terminal, sunt frecvente şi atingerile cardiopulmonare, prin pasajul paraziţilor īn circulaţia mică.
Sunt frevente localizările ectopice īn special cerebrale, care determină crize epileptiforme [31].
īn infestaţiile moderate se poate instala un echilibru īntre gazdă şi parazit. Leziunile deşi uneori ireversibile, se pot stabiliza, permiţānd supravieţuirea. Totuşi prognosticul bilharziozei arteriovenoase este rezervat.
Majoritatea bolnavilor decedează īn 2-5 ani datorită cirozei, caşexiei, a hemoragiilor masive, datorate rupturii variceior esofagiene sau a suprainfecţiilor.
Este posibil prin evidenţierea ouălor īn materiile fecale sau īn secţiunile de biopsie rectală.
Tratamentul precoce cu Praziquantel permite vindecarea, cu condiţia de a fi aplicat, īnainte de apariţia semnelor de decompensare hepatică.
Recăderile sunt mai frecvente decāt īn celelalte schistosomiaze.
Patogenie
