Genul Ancylostoma cuprinde speciile:
. Ancylostoma duodenalis
. Ancylostoma brasiliense (brasiliensis) intalnita in America de Sud.
. Ancylostoma caninum: parazit canin, intalnit ocazional la om. Genul Necator cuprinde o specie importanta pentru om: Necator
americanus.
Cuprins:
Ancylostoma duodenale |
sus  |
Ancylostoma duodenalis este agentul etiologic al unei parazitoze umane numită ancylostomiază, anemia minerilor, anemia de tunel, cloroza egipteană, boala picioarelor goale.
Boala este răspândită în ţările tropicale. în regiunile temperate, boala este mai rară, fiind semnalată în minele de cărbuni, la muncitorii care lucrează în funele, la cărămidari şi la muncitori agricoli.
Viermii adulţi
Ancylostoma duodenalis este un nematod mic, de culoare albă. Femelele au 9-13 mm. lungime / 0,3-0,6 mm. grosime şi extremitatea posterioară efilată. Masculii sunt mai mici, de 5-11 mm. lungime, prezentând la extremitatea posterioară o bursă copulatoare, asemănătoare unui clopot [15].
Viermii adulţi prezintă la extremitatea anterioară o expansiune cuticulară, numită capsulă bucală. La nivelul capsulei bucale, de natură chitinoasă, viermii prezintă spini, cârlige şi lame tăioase cu ajutorul cărora se fixează de mucoasa duodenală şi determină hemoragia necesară hrănirii viermilor [11]. în rundul capsulei bucale se deschid canalele a două glande voluminoase - glande cefalice, cu rol de a secreta o substanţă anticoagulantă. Sunt viermi hematofagi.
După acuplare, femelele depun ouă, care sunt ovale de 60 / 40 um şi cuprind în momentul emisiei 2-4 blastomere, situate în centrul oului. La exterior prezintă un înveliş membranos, hialin, subţire, neted, transparent.
Ouăle sunt neembrionate în momentul emisiei. Ele se embrionează pe sol în condiţii favorabile de temperatură (25 - 32°), umiditate şi întuneric. în interiorul oului se dezvoltă în aproximativ 24 ore şi se elimină o larvă neinfestantă rabditoidă. Ea are dimensiuni de 210 um, este mobilă şi se hrăneşte cu bacterii şi microorganisme. Pe sol, larva neinfestantă creşte în dimensiuni, suferă modificări morfologice, transformându-se în aproximativ 3 zile în larvă infestantă, strongyloidă de 560 - 700 um. Aceasta se închistează şi poate supravie
55;ui luni de zile pe sol.
Ciclul biologic |
sus |
Viermii adulţi trăiesc la nivelul duodenului uman fixaţi pe mucoasa duodenală cu ajutorul capsulei bucale. După fecundare, femelele depun ouă neembrionate în lumenul duodenal, care sunt emise prin materiile fecale, contaminând solul. Pe sol, în condiţii optime de temperatură şi umiditate, din ouă eclozează larva neinfestantă, care se transformă în aproximativ 3 zile în larvă infestantă. Aceasta se închistează şi poate supravieţui pe sol aproximativ 6- 10 luni
Contaminarea umană |
sus |
Se realizează pe cale cutanată, prin penetrarea activă a larvelor infestante de pe sol. Pătrunderea transcutană a larvelor se realizează preponderent la nivelul tegumentului plantar, dar nu există o predilecţie, putându-se produce la orice nivel tegumentar expus contactului cu solul. Larvele ajung în circulaţia sangvină şi efectuează un ciclu parenteral perienteric. Ele sunt antrenate în circulaţia generală, ajung în plămân la nivelul capilarelor pulmonare, străbat peretele alveolar, progresează ascendent prin căile aeriene, o parte fiind eliminate prin expectoraţie şi o altă parte fiind reînghiţite. Astfel ajung în duoden la a 8-a zi de la infestare, unde se transformă în viermi adulţi în aproximativ 4 - 5 săptămâni [44]. Viermii adulţi au o longevitate de 4 - 5 ani în organismul uman [11]. După acuplare, femelele elimină ouă neembrionate, emise prin materiile fecale.
Ancylostoma duodenale 
