Trichinella spiralis este agentul etiologic al unei parazitozc umane numita trichineloza, boala intalnita mai frecnt in sezonul rece, cu caracter adesea epidemic sau familial.
Cuprins:
Viermii adulţi
Trichinella spiralis este un nematod mic, alb.
Masculul are 1,5-2 mm lungime/0,04mm grosime, o extremitate posterioară dreaptă prevăzută cu două apendice caudale în mijlocul cărora se deschide orificiul cloacal.
Femela are 3-4 mm lungime/0,06 mm grosime. Este mai subţire în porţiunea anterioară, mai groasă şi rotunjită la extremitatea posterioară. Extremitatea anterioară este ascuţită iar cea posterioară dreaptă.
Femelele sunt vivipare, ele produc şi elimină larve vii. Larvele au 90 - 100 um lungime / 6 um grosime, sunt foarte subţiri, dar cresc rapid şi au tactism pentru musculatură [11,15,40].
Larvele musculare au 800 - 1000 um lungime şi 30 um grosime şi au organizare internă avansată în special în privinţa aparatului reproducător.
Ele se închistează în musculatură.
Chistul intramuscular are o formă alungită de 300 - 800 (im lungime şi 250 um grosime. Chistul are aspectul unei lămâi, datorită prezenţei la extremităţi a unor formaţiuni cu aspect de tuberculi şi poate include una sau două larve în interior. învelişul chistic se organizează pe seama ţesutului înconjurător, fiind reprezentat de un perete stratificat subţire. La extremităţile chistului se organizează treptat un ţesut de calcifiere, care izolează complet larva. Larvele din interiorul chistului, datorită lungimii lor, se spiralizează.
Ciclul biologic |
sus  |
Trichinella spiralis parazitează animale omnivore şi carnivore. Pentru zona noastră geografică, principalele gazde sunt: şobolanii, porcii, putând fi întâlnită şi la urşi, vulpi, porci mistreţi, câini, pisici [15].
O particularitate a acestui helmint este evoluţia autoheteroxenă, care constă în faptul că ciclul biologic se realizează într-o singură gazdă, la care sunt întâlniţi atât viermi adulţi cât şi larva.
Viermii adulţi trăiesc la nivelul intestinului subţire, iar larva se localizează în musculatură, unde se închistează.
Există un ciclu biologic sălbatic care permite persistenţa parazitului în natură: rezervorul de paraziţi este reprezentat de rozătoare (şobolani), care prezintă viermi intestinali adulţi şi larve închistate în musculatură. Porcul şi animalele carnivore se contaminează prin devorarea şobolanilor sau a cadavrelor acestora. Larvele ingerate îşi pierd învelişurile la nivel intestinal şi se transformă în scurt timp în viermi adulţi. După acuplare femelele se refugiază în mucoasa intestinală, unde eliberează larve vii. Larvele diseminează pe cale hematogenă, prezintă tactism pentru musculatura striată, unde încep să crească în dimensiuni şi se închistează
Contaminarea umană |
sus |
Se realizează prin consum de carne de porc sau came de vânat nesupusă controlului veterinar şi insuficient preparată termic.
Morfologie
