mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Sanatatea creierului
Index » Sanatatea familiei » Sanatatea creierului
» Dovada incredibilului: regenerarea

Dovada incredibilului: regenerarea


Share




In ciuda noii ziuni revolutionare asupra plasticitatii creierului, o feorie a ramas sfanta pana foarte recent. Toata lumea credea ca unui creier adult complet dezvoltai nu-i pof creste celule noi. O celula cerebrala moarta era pierduta pentru totdeauna, neputand fi inlocuita vreodata. Astfel, creierul nu avea posibilitatea de a se regenera, de a-si umple golurile celulare distruse de Parkinson, Alzheimer, alcoolism, atacuri cerebrale, leziuni sau de procesul de imbatranire. Specialistii considerau ca orice gol aparut in structura celulara de baza a creierului era ireparabil. A saptea varsta a lui Shakespeare nu era reversibila. In creier nu exista nici un Lazar.
Acum, multumita unui grup de neurologi zionari, si aceasta idee a fost infirmata, deschizandu-se noi perspective incitante pentru dezvoltarea, extinderea, recuperarea si reintinerirea creierului.
Neurologul Fred Gage de la Institutul Salk pen-fru Studii Biologice din La Jolla, California, declara ca inca din 1965 cercetarile pe animale au sugerat ca creierele isi pot crea neuroni noi (neurogeneza), dar descoperirea contrazicea intr-atat conngerea generala, incat a fost ignorata. Gage si colegii lui au acceptat provocarea la inceputul anilor \'90 si au descoperit ca puteau obtine, in eprubeta, dezvoltarea unor noi celule in creierele cobailor adulti. In 1996 ei au dovedit ca se nasc neuroni in hipotalamusul creiere-lor animalelor pe tot parcursul etii lor ' chiar si la varste foarte inaintate! (Hipotalamusul este centrul de prelucrare pentru mare parte din memorie si invatare si este de obicei principala tinta a vatamarii in cazul bolii Alzheimer.)


Apoi, oamenii de stiinta au aratat ca procesul se intampla nu numai la animalele mici, ci si in creierele rudelor noastre, maimutele. in 1998, doctorii Elizabeth Gould de la Princeton University si Bruce S. McEwen de la Rockefeller University au raportat ca in hipotalamusul maimutelor Midas mature apar zilnic mii de celule cerebrale noi. Dupa dr. Gould, celulele cerebrale batrane mor tocmai pentru a face loc celor noi. Aceste observatii ne conduc ia noi moduri de gandire in ce priveste creierul\", a declarat ea.
La fel de uimitoare a fost descoperirea faptului ca atunci cand maimutele sunt in stare de tensiune si speriate, productia de noi celule cerebrale descreste rapid si dramatic. Oamenii de stiinta afirma ca acelasi lucru este probabil si in cazul creierelor umane.
Adevarata lotura a venit odata cu studiul intreprins la sfarsitul anului 1998 de catre dr. Gage si Pe-ter Eriksson de la Spitalul Universitar Sahigrenska din Goteborg, Suedia, care demonstra in mod indubiil ca si creierele umane dau nastere unor celule cerebrale noi, chiar si la batranete. Cei doi cercetatori au identificat noi celule nervoase mature in structura hipota-lamusului in urma autopsiilor efectuate pe cinci pacienti, foti trecuti de 50 de ani; doi aveau peste 70 de ani. Celulele lor cerebrale din acea regiune se dizau, producand astfel celule noi. Este o descoperire inci-tanta, izolarea unei parti specifice a creierului uman in care efectiv cum se produc celule noi\", a fost de acord dr. McEwen de ta Rockefeller of University.


Aceasta descoperire fara precedent ne face sa speram ca creierul poate produce noi neuroni pentru a se regenera si a-si repara defectiunile sistemului de conexiuni cauzate de imbatranire, vatamare sau boala. Subliniem, spune dr. Gage, ca programele prezente [in copilarie] persista pe tot parcursul etii.
Ceea ce credeam ca sfarseste nu sfarseste de fapf, conlinua doar intr-un ritm mai lent.\"



Tipareste Trimite prin email







Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai