mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Sanatatea creierului
Index » Sanatatea familiei » Sanatatea creierului
» Creierele educate sunt mai puternice

Creierele educate sunt mai puternice


Share





De ce femeile cu diplome universitare traiesc cativa ani in plus si isi pastreaza mai bine capacitatea mintala si fizica dupa varsta de 75 de ani decat seme-nele lor mai putin educate? De ce boala lui Alzheimer ii loveste cu precadere pe cei mai putin educati?
Este adevarat ca ai mai multe sanse de a-ti pastra memoria si de a nu te confrunta cu dementa la batranete daca esti mai bine educat. La prima vedere, faptul poate parea extrem de ciudat ori mai degraba un indiciu ca statutul socio-economic inalt sau evitarea saraciei si a malnutritiei din copilarie aduc beneficii speciale creierului. Cu siguranta, malnutritia influenteaza functionarea creierului si, fara tagada, genetica ajuta Io definirea limitelor superioare ale dezvoltarii creierului.



Dar in fapt, creatia naturii este mai egalitarista. Mentinerea in stare buna a creierului pana la varste inaintate depinde mult mai mult decaf ne-am fi imaginat de propriile eforturi. Ideea este ca exercitiul intelectual, incepand din copilarie, favorizeaza dezvoltarea de noi ramuri ale celulelor cerebrale, creand milioane de noi conexiuni, sau sinapse, intre neuroni. Aceasta inseamna ca stimularea mintala consistenta cladeste efectimai mult tesut cerebral, dandu-va o banca de memorie mai larga\", astfel incat sa puteti gandi mai rapid. Mai inseamna ca v-ati acumulat un numar mai mare de celule cerebrale la care puteti apela in caz ca v-ati confrunta cu un atac cerebral, o vatamare a creierului sau o boala cerebrala degenerativa de felul Alzheimer.
Dr. David Snowdon, de la Centrul Sanders-Brown pe Probleme de imbatranire al University of Kentucky, conduce un studiu de amploare pe creierele donate dupa moarte, pentru autopsie, de calugarite varstnice. In opinia doctorului Snowdon, calugaritele cele mai educate, asadar, cele ale caror creiere au fost stimulate mai mult, au o scoarta cerebrala mai mare, cu mai multe ramuri si conexiuni. Aceasta, crede el, le permite sa suporte chiar si boala Alzheimer, prezentand mai putine semne ale ravagiilor mintale. Calugaritele cu viata intelectuala si educationala cea mai intensa sunt cel mai putin afectate de Alzheimer\", afirma dr. Snowdon.
Fara indoiala, oamenii de stiinta gasesc o diferenta uimitoare la celulele cerebrale ale cobailor crescuti intr-un mediu stimulator. Neuronii cobailor stimulati beneficiaza de dendrite numeroase, iungi si complexe; cobaii nestimulati au neuroni ai caror dendrite sunt jalnic de scurte, subtiri, asemanatoare unor fire de par.
Arnold Scheibel, directorul Institutului de Cercetari Cerebrale de la UCLA, acorda incredere evolutiei. In opinia lui, creierul prospera in conditii de noutate, pentru a supravietui. Trunchiul cerebral are o zona numita formatiunea reticulata. Este conectata astfel incat sa raspunda selectila nou si exotic. Acesta a fost un mecanism de supravietuire in vremurile cand stateam la panda pentru a ne apara de animalele de prada. Astazi, noi provocari ne activeaza formatiunea reticulaia si stimuleaza cresterea dendrite-lor. De aceea, oamenii ar trebui nu numai sa ramana activi, ci si sa raspunda noilor provocari.\"
Intr-un cuvant, daca aveti mai multa materie cerebrala de rezerva, dintr-o viata intreaga de utilizare a creierului, sunteti apt sa va mentineti integritatea intelectuala pana la o varsta mult mai inaintata decat cineva care nu si-a exersat viguros creierul. In analogia facuta de specialisti, creierul este ca un muschi ' folosirea lui il face sa creasca si sa se dezvolte; nefo-losirea ii provoaca atrofierea. Astfel, educatia face creierele mai rezistente la deteriorare si la boala, deoarece oamenii care iau diplome tind sa isi exerseze creierele mai mult, cladindu-si un creier mai vioi, mai rezistent si mai complex.


Prin invatare, pun in actiune gene din celulele nervoase care, la randul lor, stimuleaza dezvoltarea dendritelor si a sinapselor.\"
William T. Greenough, University of Illinois din Urbana-Champaign
Avand mai multe sinapse, dendrite si neuroni, degradarea creierului provocata de batranete poate fi incetinita. Cu cat numarul lor este mai mare, cu atat mai mult aveti de unde pierde, intarziind aparitia primelor semne de slabire a memoriei si a altor functiuni mintale, odata cu imbatranirea. De exemplu, numeroase cercetari arata ca gravitatea dementei in Alzheimer este invers proportionala cu numarul de sinapse dintre celulele din scoarta cerebrala, afirma cercetatorul Robert Katzman, doctor in medicina ia University of California din San Diego. El mai constata ca persoanele mai educate sunt mai putin predispuse la Alzheimer, posibil din cauza ca isi folosesc mai mult creierul, tinandu-si celulele in forma\". Cercetatorul a intreprins un studiu epidemiologie in China, demonstrand ca locuitorii mai putin educati sunt de patru ori mai susceptibili sa moara din cauza dementei decat cei mai bine educati. Dr. Katzman sugereaza ca primirea unei educatii mai bune poate intarzia aparitia simptomelor Alzheimer cu aproximativ
cinci ani.
Neurologul John Stirling Meyer si colegii lui de la Facultatea de Medicina Baylor din Houston au studiat timp de patru ani 94 de oameni sanatosi trecuti de 65 de ani. Cam o treime dintre subiecti se afla inca in campul muncii; o alta treime, desi la pensie, isi mentinea activitatea mintala si fizica, iar restul era relatiinactiv. Subiectilor li s-au dat teste standard de inteligenta si alte teste neurologice si psihologice la inceputul si la sfarsitul studiului. La inceput, toala lumea a obtinut la teste rezultate normale. Dupa patru ani, subiectii din grupul inactiau obtinut punctaje inferioare la testeie de inteligenta si la cele ce le masurau circulatia sangelui in creier.



Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai