Bolile tractului gastrointestinal superior Cavitatea bucala este bogata in bacterii aerobe si anaerobe (modulul 169), care traiesc, normal, intr-o relatie comensala cu gazda. Efectele antimetabolice ale chimioterapiei determina scaderea rezistentei gazdei, conducand la
ulceratii ale cavitatii bucale, ceea ce accentueaza potentialul invaziv al bacteriilor locale. Ulceratiile cavitatii bucale afecteaza majoritatea pacientilor care primesc chimioterapie si se pot asocia cu bacteriemie cu streptococul viridans. O varietate de solutii de dezinfectare locale au fost propuse pentru tratarea acestor ulceratii. Desi unele pot aa un efect anestezic local, eficacitatea fiecareia din aceste terapii in prenirea bolii este nedodita. De asemenea, eficacitatea apei de gura in prentia esofagitei sau a candidozelor invazi este indoielnica. Pe de alta parte, fluconazolul este dodit a fi eficace in tratamentul atat a infectiilor locale (afte), cat si a infectiilor sistemice (esofagita) date de Candida albicans.
Noma (sau cancrum oris), de obicei intalnita la copin malnutriti, este o boala penetranta a tesuturilor moi si dure ale cavitatii bucale si zonelor adiacente, rezultand necroza si gangrena. Ea are corespondent la pacientii imunocomproinisi si este data de invazia tesuturilor dcBacteroides, Fusobac-terium si alte organisme habituale ale gurii. Infectia este asociata cu debilitate,
igiena deficitara a cavitatii bucale si imunosupresie.
Virusurile, in particular HSV, constituie o cauza predominanta de morbiditate la pacientii imunocomproinisi, la care se asociaza cu mucozita sera. Folosirea acyclovirului, fie profilactic, fie curativ, este de luat in considerare.
Diagnosticul diferential al esofagitelor (de obicei prezen-tandu-se ca dureri retrosternale la inghitire) include
herpes simplex si candidoza, ambele beneficiind de tratament.
Bolile tractului gastrointestinal inferior Candidoza hepatica (modulul 207) rezulta prin insamantarea ficatului (de obicei dintr-o sursa gastrointestinala) la pacientii neutro-penici. Ea este foarte frecnta la pacientii tratati pentru
leucemie acuta si, de obicei, apare cand se incearca rezolvarea neutropeniei. loul caracteristic este acela al unei febre persistente, care nu raspunde la antibiotice;
durere abdominala si aparare sau greata; cresterea nilului seric al fosfatazei alcaline la pacientii cu cancer hematologic a caror neutropenie s-a ameliorat de curand. Diagnosticul acestei boli (care se poate prezenta intr-o maniera indolenta, persistand pentru cateva luni, se bazeaza pe gasirea miceliilor sau pseudohifelor in leziunile granulomatoase. Ecografia hepatica sau
tomografia computerizata (CT) pot dezvalui leziuni in "ochi de bou\". In unele cazuri, rezonanta magnetica nucleara (RMN) descrie mici leziuni care nu sunt vizibile folosind alte modalitati imagistice. Patologia (raspunsul granulocitar) si distributia (cu rezolutia neutropeniei si cresterea numarului granulocitelor) sugereaza ca raspunsul gazdei la Candida este o componenta importanta in manifestarea bolii. in majoritatea cazurilor, desi organismele sunt vizibile, culturile materialelor biopsiate pot fi negati. Diagnosticul de candidoza hepatosplenica sau candidoza hepatica este impropriu, deoarece boala, adesea, afecteaza rinichii sau alte tesuturi; termenul de candidoza cronica diseminata pare a fi mai apropiat. Din cauza riscului de sangerare la punctia-biopsie hepatica, diagnosticul este adesea bazat pe modificarile radiografice. Amfotericina B este de obicei folosita pentru tratament (adesea pentru mai multe luni, pana cand toate manifestarile bolii au disparut), dar fluconazolul poate fi utilizat pentru tratamentul ambulator al pacientilor.
Tiflita Tiflita, uneori denumita colita necrotica, colita neutropenica, enteropatie necrotizanta, sindrom ileocecal sau cecita, este un sindrom clinic constand in
febra si sensibilitate in cadranul drept inferior al abdomenului, la gazdele imuno-supresate. Acest sindrom este aproape intotdeauna intalnit la pacientii neutropeniei dupa chimioterapia cu medicamente citotoxice. El poate fi mai frecnt la copii decat la adulti si pare sa fie mult mai comun la pacientii cu leucemie acuta mielocitara (LAM) sau LAL. Examenul fizic pune in evidenta aparare in cadranul drept inferior al abdomenului, cu sau fara sensibilitate la decompresie brusca. Frecnt se asociaza
diaree (adesea cu sange) si diagnosticul poate fi confirmat prin gasirea peretelui cecal ingrosat la CT sau ecografie. Radiografia abdominala simpla poate evidentia o masa in cadranul drept inferior, dar CT cu contrast sau RMN sunt metode mult mai sensibile in punerea diagnosticului. Desi interntia chirurgicala este uneori incercata pentru prenirea perforatiei prin ischemie, cele mai multe cazuri sunt rezolvate numai prin terapie medicala. Boala este uneori asociata cu hemoculturi poziti (de obicei pentru bacili aerobi gram-negativi) si terapia este recomandata pentru un spectru bacterian larg (in special pentru bacili gram-negativi, asemanatori florei colonice). Recurenta este rara si multi pacienti se refac fara enimente deosebite.
Diareea indusa prin Clostridium difficile Pacientii cu cancer par a fi predispusi sa dezvolte
diareea cu C. difficile (modulul 148), ca o consecinta numai a chimioterapiei. Astfel, ei pot aa testul pentru toxina pozitiv inainte de a primi antibiotice. in mod evident, unii pacienti sunt predispusi la diaree cauzata de C. difficile ca rezultat al terapiei antibiotice. De remarcat ca si alte
toxine in afara celor ale C. difficile se pot asocia cu diaree; prin urmare, detectarea toxinelor nespecifice in scaun - fara un test specific de neutralizare - nu dodeste ca infectia cu C. difficile este prezenta. -> Tratamentul infectiei cu C. difficile este discutat la modulul 148.
