EFECTUL MEDIULUI INCONJURATOR
Mai multe aglomerari de infectii fatale cu Aspergillus au fost asociate cu materialele de constructie si procesul de constructie in sine in cateva spitale. Asocierea intre numarul de spori si riscul infectiei sugereaza nevoia de un sistem de ventilare cu eficienta crescuta in spitale care ingrijesc un numar mare de pacienti neutropenici. Folosirea camerelor cu flux laminar si a antibioticoprofilaxiei a scazut numarul episoadelor infec-tioase la pacienti cu neutropenie severa. Oricum, din cauza costului unui astfel de program si a incapacitatii de a demonstra ca el afecteaza semnificativ mortalitatea, majoritatea spitalelor nu folosesc de rutina sistemele de flux laminar in ingrijirea pacientilor neutropenici. Unele spitale folosesc "izolarea inversa\", in care furnizorii de sanatate si vizitatorii unui pacient neutropenie sunt imbracati in halate si poarta manusi. Deoarece majoritatea infectiilor pe care le dezvolta acesti pacienti sunt datorate unor germeni care colonizeaza chiar pielea pacientului sau intestinul acestuia, validitatea unor asemenea scheme este dubioasa, iar putinele date clinice care exista nu sprijina folosirea lor. Spalarea pe maini a intregului personal medical ce ingrijeste pacienti neutropenici este necesara pentru prevenirea raspandirii microorganismelor rezistente.
Prezenta unui mare numar de bacterii (in particular P. aeruginosa) in anumite mancaruri, in special vegetalele proaspete, a dus la recomandarea unor
diete speciale "cu continut bacterian scazut\". O
dieta alimentara constand din mancare gatita si conservata este satisfacatoare pentru cei mai multi pacienti neutropenici si nu implica protocoale elaborate de dezinfectie sau sterilizare.
MASURI FIZICE
Desi putine studii se adreseaza acestui aspect, pacientii cu cancer sunt predispusi a face infectie ca urmare a compromiterii anatomice (de exemplu, limfedemul rezultat prin limfadenectomia dupa mastectomia radicala). Chirurgii care s-au specializat in chirurgia oncologica pot sa furnizeze indicatii specifice de ingrijire a unor asemenea pacienti, iar pacientii pot beneficia de pe urma sfaturilor de bun simt, afland cum sa previna
infectiile in zonele vulnerabile.
PROFILAXIA CU ANTIBIOTICE
Nu exista un consens privind folosirea profilactica a antibioticelor la pacientii neutropenici. Incidenta infectiilor este mai mica la pacientii ce primesc ca profilaxie antibiotice cu spectru larg ativ cu cei care nu primesc. Din cauza prelungirii perioadei de neutropenie asociate cu folosirea cotrimoxazolului, unii clinicieni recomanda utilizarea agentilor cu spectru larg, cum sunt chinolonele (de exemplu, ciprofloxacin). Fiecare
regim terapeutic poate fi administrat oral si amandoua au avantajul inactivitatii asupra microorganismelor anaerobe; astfel, nici unul nu expune la riscul de disbacterioza intestinala si colonizare cu germeni aerobi sau Candida. Oricum, amandoua regimurile au efecte adverse si pot duce la selectia germenilor rezistenti. Din aceste motive, multi medici rezerva folosirea lor la pacientii cu perioade lungi de neutropenie (de exemplu, transtatii medular). Aceleasi probleme ridica folosirea agentilor antifungici. In timp ce agenti ca fluconazolul pot preveni infectia cu germeni sensibili (de exemplu, C. albicans), ei pot determina in paralel o crestere a infectiilor datorate fungilor rezistenti (de exemplu, C. krusei). De aceea, decizia de a face profilaxie antifungica poate varia cu tipul de fung endemic in spitalul respecti Profilaxia infectiei cu P. carinii este obligatorie la pacientii cu cancer care primesc
regimuri chimioterapeutice ce contin steroizi.
