mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Sistemul nervos
Index » Boli » Sistemul nervos
» Nevroza obsesivo-fobica

Nevroza obsesivo-fobica


Share





Consideratiile despre obsesie, fobii, psihastenie pornesc tot de la incomoda si spinoasa problema a energiei psihice". Pe cit e de adevarat ca nu dispunem de nici o metoda pentru a putea s-o masuram si ca nu-i putem atribui nici o caracteristica cuantificabila sau cuantimetrica, avem totusi un sentiment de insotire", simtim de cite ori aceasta energie diminua. Apreciem energia psihica printr-o traire directa si de corelare cu sentimentul de oboseala care ne semnaleaza un nivel energetic general scazut. In timpul activitatii psihice nu remarcam niciodata ca sintem odihniti. Aceasta e ceva implicat si constant. Apreciem ca avem energie . .. dar nu cit, sau in ce cantitate !
In suferinta obsesiva se instituie o dereglare psiho-dinamica in care nu un sentiment despre natura sau geneza oboselii devine nelinistitor. Desi modalitatea obsesiva semnifica o dereglare a balantei energetice ce se substituie sistemului nostru de energie psihica, ul ei general are o textura foarte complicata. Psihismul se ingusteaza si se invirteste" pe loc intr-o constiinta polara. Posibilitatea alegerii, a tatonarii, a optiunii, directi varii, dozarii efortului, a verificarii rezultatelor noastre prin altii etc. sint inlocuite cu scheme iterative sau repetitive, ce transforma miscarea psihologica intr-o autoparazitare si continua recadere. Aceasta se intimpla prin ingustarea cimpului de constiinta si restringerea pe o preocupare fara ampla semnificare, dar anxioasa.



Ea consuma o cantitate considerabila de energie fara randament si fara motivatie. Ceea ce transforma proiectul nostru interior, subiectivitatea si desfasurarea psihica intr-un cerc vicios.
Obsesia constituie una dintre cele mai extinse, grave si centripete defectari ale dinamicii psihice. La obsesivi exista, cum s-a spus, o repercusiune a asteniei. care rasuna in regimul general al dinamicii constiintei printr-o ingustare, diluare si rarefiere a fluxului sau, conducind la fenomene parazitare, un fel de stagnare datorata unor circuite care, in loc sa functioneze ca o spirala ascendenta sau sa se extinda ca niste sfere dilatante, revin asupra lor insile. Psihastenul este un vesnic deficitar al creatiei si inventiei, risipitor steril de energie. Am spune ca reprezinta un model neeconomic de existenta umana, care transforma ul general al constiintei intr-o suprafata in tensiune, o recurbeaza ca pe un arc si mentine ca o continua conditie a vietii psihice imposibilitatea de a crede, de a simti, de a activa dupa o formula in care ceea ce dorim se converteste intr-o forta de indeplinire a dorintelor sau ceea ce este posibil devine o forta transforma-bila in probabil. Pentru psihasten, posibilul=probabil (!), care nu poate fi cuantificat si astfel viata lui psihica devine un santier steril, alimentat de obsesii si anxietate.
Obsesia semnifica o ingustare si o schematizare a vietii psihice pe citeva teme de comentare a lumii si fara (sau aproape fara) nici un model de creatie si act.

Existenta obsesivului este saraca, isi seamana sie insasi, crestinei mai mult decit trebuie, aruncind afara concurentii si devenind un parazit, un tiran, o agresiva prezenta in mediul in care se dezvolta. Orizontul sau dreneaza toata energia cimpului constient si creste, inlaturind restul prin anulare.
Cu cit se amplifica, obsesiile fac ca existenta de suferinta a nevroticului sa aiba mai ingrosat si pregnant caracterul anxios si repetiti Si obsesie poate fi orice suporta un atribut rau. Ea are o fata foarte mobila, atunci cind e vorba sa pivoteze spre rau, pericol sau catastrofa. Dar dupa ce a capatat un coeficient de oarecare explicatie, de verificare in exterior, ea ramine ca un regim permanent si stereotip al vietii psihice.
Uneori, intre miscatoarele margini ale constiintei, orice tematica ne poate obseda". Insa la nevrotic, proiectele se instaleaza cu acest caracter apasator si de nemiscare, ce recade mereu asupra sa si transforma elanul intr-o penibila batere a pasului pe loc. Obsesivul este astfel un perturbat al cimpului de forta, al retelei energetice implicate in natura volitiva a persoanei.

Omul considerat ca fiinta voluntara si de dorinta, cuceritor al unui viitor ic" se transforma ' in cazul obsesivului ' intr-un ezitant, confuz, ratacit in propria busola dupa care ar putea sa-si desfasoare viata de dorinta, vointa, necesitate si creatie.
La fel ca anxietatea, obsesia este si o mare spoliatoare de energie, respectiv instauratoare de oboseala. Dealtfel, putem spune ca in general nevroza inseamna o oboseala existentiala. De aceea astenia, ca si anxietatea si obsesia, sint criterii pleonasmice in nevroza. Fiindca nu exista suferinta nevrotica fara astenie, anxietate etc.
Dar obsesivul vine la psihiatru mai ales pentru anxietate ! Nu-l jeneaza interminabila despicare a firului in patru", ruminarea (sau rumegarea) perpetua, ritualul interior stereotip, ci anxietatea (neliniste in orice situatie vitala), prin ingustarea orizontului existential si recurba-rea circulara pe care i-o da. inainte de a trece la tentativa de materializare a unei solutii apriorice, el simte nevoia sa o perfectioneze mintal (mereu si mereu . . .) si astfel se sufoca sub greutatea" urilor sale nerealizate si generatoare de anxietate (stil psihasten).



In normalitate, lucrurile se petrec ca si cum in sufletul omenesc exista o cantitate de perfectionism". Si stilul perfectionist este frecvent intrezarit de pilda. in domeniul cunoasterii. In schimb, exista alte directii si nivele unde fiinta-om nu merge pe modelul perfectionist, ci se plaseaza ca un actant". Actioneaza si este interventio-nist". Actul si gindirea sa se inter-determina si se impletesc Prin contrast, psihastenicul se manifesta ca o personalitate dominata de anxietate, produs al incapacitatii, al defectului de fond in activitatea psihica. In nici un moment decisiv, nu mai ajunge la o solutie ce se poate transforma in act si care sa fie dus pina la sfirsit (non-ac-tanta. sau dis-actanta). El viseaza" si nu activeaza, pentru ca este vicios atras de aspectul discursiv, hiperanalitic, sau pseudoanalitic. Fara nici o punte spre tarmul comunitatii, ramine doar un steril si neadecvat proiectant".
Omul viseaza continuu cu ochii deschisi, dai- isi si calculeaza" frina imaginatiei. Fiindca ea, imaginatia, face parte din modalitatile generale ale trairii experientei. Dar tot ea poarta in sine insasi un fel de autoreglare, care ne conditioneaza sa-i dam friu" atit cit ii trebuie pentru a se desfasura si a ne integra adaptati

» Un tip distinct de alterare psihopatologica il constituie fobiile. Ele sint, am putea spune, niste copii din flori" ale obsesiei si anxietatii, aparind ca temeri nejustificate despre obiecte, situatii, insusiri, stari sufletesti, concepte abstracte etc. In general, orice e susceptibil de-a fi gindit sau se poate metamorfoza fobie.
Culmea fobiei este fobo-fobia ! (teama de a-ti fi irezistibil teama). Dealtfel, toate fobiile au acest caracter absurd, adica sint putin fobo-fobice .. .
Fobiile semnifica dereglari dinamice ale experientei imediate din viata psihica. Ele altereaza amploarea, unghiul, deschiderea, larghetea, libertatea de orientare si alegere in tematica, succesiunea sau secventa starilor noastre psihice.
Ce se ascunde in spatele acestor manifestari ?
In fobie polul patologic nu e inscris pe coordonate de forta (ca in obsesie), ci pe o repetitie absurda in care coroborarea, descifrarea si depasirea problemelor de adaptare nu se mai poate intimpla. Deci, fobicul este un fel de experimentator" al absurdului, inutilului si stupidului, care nu-si poate folosi concluziile . . . fiindca ele nu ajung sa fie trase !

Tema e mereu prezenta si fobicul are concluziile gata, dar in loc sa le dea la o parte ca pe niste absurditati neviabile, le reia de la inceput printr-un mecanism obsesiv-iterati
Printre alte degradari ale rationamentelor constatate dar neinlaturabile, asistam la o investire a temelor fobice cu o putere de tip magic si cu sens de fatalitate. De fapt, nu se modifica liniile mari si schema meolismului\'\' mintal, ci doar trecerea din ul de constatare in acela de folosire. Se realizeaza mereu o alunecare (patologica) a posibilului inspre foarte probabil". Si cu cit este traita mai intens ca probabila, cu atit teama fobiei este mai greu de suportat din punct de vedere emoti





Tipareste Trimite prin email



loading...








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai