mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Sistemul nervos
Index » Boli » Sistemul nervos
» Sincopa

Sincopa







La inceputul unui atac sincopai, pacientul este aproape intotdeauna in pozitie rticala, fie ortostatica fie sezand. O etiologie cardiaca, precum criza Adams-Stokes este deosebita din acest punct de dere ( modulul 230). Pacientul este prenit de lipotimia iminenta printr-o senzatie de "stare proasta\",
de ameteala si de miscarea sau balansarea podelei sau a obiectelor din jur. Pacientul devine confuz si poate casca, pot aparea pete vizuale, derea se incetosaza si in urechi se aud tiuituri. Greata si uneori voma insotesc aceste simptome. Apare o paloare evidenta sau o culoare gri-cenusie a fetei si apare si transpiratie generalizata. La unii pacienti, un debut cu simptome presincopale poate permite timpul necesar pentru protectia impotriva unei injurii; la altii, aparitia sincopei este brusca si fara simptome premonitorii. Debutul variaza de la instantaneu la 10 pana la 30 s, rareori mai lung.


Profunzimea si durata starii de inconstienta este variabila. Uneori, pacientul nu este complet rupt de mediul inconjurator, alteori este prezenta o coma profunda. Pacientul poate ramane in aceasta stare cateva secunde sau minute si chiar pana la o jumatate de ora. De obicei, pacientul este intins, nemiscat, cu musculatura scheletica relaxata, dar uneori pot aparea cateva contractii clonice ale membrelor si fetei, imediat dupa inceputul starii de inconstienta. in unele situatii, poate aparea o scurta criza tonico-clonica. Controlul sfincterian este de obicei mentinut. Pulsul este slab sau aparent absent, tensiunea arteriala este joasa pana la nedetecila si respiratia poate fi aproape imperceptibila. Odata ce pacientul este intr-o pozitie orizontala, gravitatia nu mai impiedica fluxul sanguin spre creier. Amplitudinea pulsului poate apoi creste, culoarea revine la nilul fetei, respiratia devine mai rapida si mai profunda si bolnavul isi recapata constienta. Exista de obicei o renire imediata a starii de constienta. Cu toate acestea, unii pacienti pot sa nu realizeze starea de slabiciune fizica si ridicarea prea rapida poate precipita o alta lipotimie. La alti pacienti, in special cei cu tahiaritmii tranzitorii, pot sa nu existe simptome reziduale dupa sincopa initiala. Cefaleea si somnolenta, care, impreuna cu confuzia mentala, sunt sechelele obisnuite ale convulsiilor, nu urmeaza unui atac sincopai.

Cauze de lipotimie si tulburari de constienta


I. Circulatorii (flux sanguin cerebral redus)

A. Mecanisme vasoconstrictorii inadecvate


1. Vasovagale (vasodepresoare)

2. Hipotensiune ortostatica


3. Insuficienta getativa primara

4. Simpatectomie (farmacologica, datorata medicatiei antihipertensi, cum ar fi metildopa sau hidralazina, sau chirurgicala)
5. Boli ale sistemului nervos central sau periferic, incluzand nervii autonomi (modulele 371 si 381).
6. Sincopa sinusului carotidian ( si "Bradiaritmiile\", mai jos)


7. Hiperbradikininemia

B. Hipovolemia


1 Pierdere sanguina - hemoragie gastrointestinala

2 Boala Addison


C. Reducere mecanica a intoarcerii noase

1. Manevra Valsalva


2. Tuse

3. Mictiuni


4. Mixom atrial, trombus valvular sferic

D. Debit cardiac redus
1. Obstructie in tractul de ejectie al ntriculului stang: stenoza aortica, stenoza subaortica hipertrofica.
2. Obstructie a fluxului pulmonar: stenoza pulmonara, hipertensiune pulmonara primara, embolism pulmonar
3. Miocardic: infarct miocardic masiv cu insuficienta de pompa
4. Pericardic: tamponada cardiaca


E. Aritmii (modulele 230 si 231)

1. Bradiaritmii
a. Bloc (gradul II si III) atriontricular (AV), cu crize Adams-Stokes
b. Asistola ntriculara
c. Bradicardie sinusala, bloc sinoatrial, oprire sinusala, boala de nod sinusal
d. Sincopa sinusului carotidian ( si mecanisme vasoconstrictoare inadecvate, de mai sus)


e. Nevralgia glosofaringiana (si alte stari algice)

2. Tahiaritmii
a. Tahicardie ntriculara episodica, cu sau fara bradiaritmii asociate
b. Tahicardia suprantriculara fara bloc AV


II. Alte cauze de tulburari ale constientei

A. Alterarea statusului sanguin cerebral l.Hipoxie




2. Anemie

3. Dioxid de carbon diminuat prin hiperntilatie (lipotimie frecnta, dar sincopa apare rar)
4. Hipoglicemie (slabiciune episodica frecnta, lipotimie ocazionala, sincopa rara)
B. Cerebrale
1. Tulburari cerebrovasculare (atacuri ischemice cerebrale, modulul 366)
a. Insuficienta vasculara extracraniana (rtebro-bazilara, carotidiana)
b. Spasm difuz al arteriolelor cerebrale (encefalopatie hipertensiva)
2. Tulburari emotionale, crize de anxietate, atacuri de isterie

ETIOLOGIE Lista de cauze din elul 20-l se bazeaza pe mecanisme fiziologice silite sau presupuse. Cele mai obisnuite tipuri de lipotimie se pot reduce la cateva mecanisme simple. Sincopa rezulta dintr-o afectare brusca a meolismului cerebral, de obicei produsa prin hipotensiune, cu reducere a fluxului sanguin cerebral.
Cateva mecanisme realizeaza adaptari circulatorii in pozitia rticala. Aproximativ trei patrimi din volumul sanguin sistemic este continut in patul nos si orice interferenta cu intoarcerea noasa poate produce reduceri ale debitului cardiac. Fluxul sanguin cerebral poate fi inca mentinut atat timp cat se realizeaza vasoconstrictia arteriala sistemica, dar cand acest mecanism adaptiv inceteaza, hipotensiunea sera cu hipoperfuzie cerebrala rezultanta duce la aparitia sincopei la mai putin de jumatate din pacientii normali. in mod normal, acumularea sangelui in jumatatea inferioara a corpului este prenita de (1) reflexe presoare care induc constrictia arteriolelor si nulelor periferice, (2) accelerarea reflexa a frecntei cardiace prin reflexe aortice si carotidiene si (3) ameliorarea intoarcerii noase la inima prin activitatea muschilor membrelor. Plasarea unei persoane normale pe o masa in pozitie orizontala pentru a realiza relaxarea musculara si apoi inclinarea lenta in sus a mesei duce la diminuarea debitului cardiac si permit o acumulare usoara a sangelui in membrele inferioare; aceasta poate fi urmata ulterior de o scadere tranzitorie usoara a tensiunii arteriale sistolice si, la pacientii cu reflexe vasomotorii deficitare, poate produce lipotimii.
TIPURI DE SINCOPA Sincopa vasodepresoare (vaso-vagala) sau neurocardiogena Aceasta forma de sincopa este reprezentata de lesinul obisnuit care poate fi intalnit la persoane normale si este raspunzatoare de aproximativ 50% din toate cazurile de sincopa. De multe ori este recurenta si poate fi declansata frecnt de stres emotional (in special intr-o incapere aglomerata, cu temperatura ridicata), frica (de exemplu, la dentist), oboseala extrema, traumatisme sau durere. Cu toate acestea, multe episoade apar fara cauze antecedente evidente. in forma sa clasica, sincopa vasodepresoare cuprinde o constelatie de simptome ce includ hipotensiune, bradicardie, greata, paloare si diaforeza. Sincopa apare in mod caracteristic in starile cu intoarcere noasa diminuata, care duc la un volum bataie redus si la o crestere reflexa a activitatii simpatice. La indivizii cu sensibilitate, aceasta crestere a activitatii simpatice duce la hipercontractilitate cardiaca si la stimulare excesiva a mecanoreceptorilor ntriculari (fibre vagale aferente tip C), care, la randul lor, duc la o diminuare a statusului simpatic si la activarea sistemului nervos parasimpatic printr-un reflex vasomotor mediat central. Rezultatul global este un cerc vicios de vasodilatatie periferica inadecvata si bradicardie relativa, care provoaca hipotensiune progresiva si sincopa, ce pot fi remise prin plasarea in pozitie culcata si ridicarea membrelor inferioare. Stresul ortostatic indus de testul prelungit al mesei inclinate la 60-80° este o tehnica sensibila pentru reproducerea sincopei la multi pacienti care prezinta acest sindrom. Utilizarea unei perfuzii cu doze mici de izoproterenol creste sensibilitatea testului mesei inclinate, dar poate duce la teste fals-poziti cand sunt utilizate doze mai mari. Sincopa vasodepresoare poate aparea cu durere brusca sera, in special daca are origine in viscere, si poate de asemenea insoti rar o migrena sera.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor