Scopul imediat este reprezentat de ameliorarea simptomatologiei si stabilizarea hemodinamica (elul 4, ura 5). Imbunatatirea parametrilor hemodinamici (in primul rand cresterea debitului cardiac si a volumului-bataie si reducerea presiunii capilare pulmonare blocate si a presiunii in atriul drept) au fost privite ca efecte benefice ale tratamentului in insuficienta cardiaca acuta.52-57 Ameliorarea hemodinamica, singura, este generatoare de erori, si de aceea este necesara imbunatatirea simptomatologiei (dispneea si/sau fatigabilitatea).Aceste beneficii pe termen scurt trebuie insotite de efecte favorabile pe termen lung si care sunt atinse prin evitarea sau limitarea afectarii miocardice.
Dispneea este simptomul dominant in ICA, insa aceasta este subiectiva. O evaluare obiectiva poate fi obtinuta cu ajutorul unor indici standardizati, precum Scara Borg privitoare la intensitatea senzatiei de epuizare fizica 59, indexa ale dispneei 60, precum si dirse scari analogice 61. Modificarile de la precedenta evaluare pot fi folosite pentru aprecierea cantitativa a progresului clinic.
Un alt obiectiv al tratamentului este reducerea intensitatii manifestarilor clinice ale insuficientei cardiace, desi aceasta este mai dificil de apreciat cantitativ. O scadere a masei corporale si/sau o crestere a diurezei sunt efecte favorabile ale terapiei pacientului oliguric cu ICA. De asemeni, o ameliorare a saturatiei cu oxigen si a probelor de laborator, precum functia hepatica si/sau cea renala, si/sau nilele de electroliti in sange sunt scopuri legitime ale tratamentului. Concentratia plasmatica de BNP poate reflecta ameliorarea hemodinamica, iar scaderea nilelor BNP reprezinta un eniment favorabil. Cu toate acestea, efectele hemodinamice pe termen scurt favorabile nu implica neaparat o ameliorare a prognosticului. Astfel, este nevoie si de un efect benefic (sau cel putin neutru) asupra prognosticului, pe langa ameliorarea simptomelor si-sau semnelor clinice .
Intre efectele benefice ale tratamentului asupra prognosticului se numara: o scadere in durata cat este necesara terapia vasoactiva intranoasa 63, reducerea duratei de spitalizare (atat in sectia ATI cat si in general)54,58,63,64, si o reducere a numarului de respitalizari, cu cresterea intervalului dintre acestea.58,63,64 reducerea mortalitatii spitalicesti si pe termen lung reprezinta scopul principal al tratamentului54,58,63,64 dar retinem ca efectul pe termen scurt este uneori disociat de cel pe termen lung. In fine, este necesar si un profil de siguranta si de tolerabilitate favorabil, in ce priste orice tratament folosit la bolnavii cu ICA. Orice medicament folosit in acest sindrom trebuie sa aiba o frecnta redusa a cazurilor cand este necesar sa se intrerupa tratamentul, precum si o frecnta relativ restransa a efectelor adrse.
Cuprins:
Scopul tratamentului in insufucienţa cardiacă acută |
sus  |
Clinic
↓ simptomelor (dispnee şi/sau fatigabilitate)
↓ semnelor clinice
↓ greutăţii corporale
↑ diurezei
↑ oxigenării
Laborator
Normalizarea electroliţilor serici
↓ BUN şi/sau creatininei
↓ S-bilirubinei
↓ BNP plasmatic
Normalizarea glucozei sangvine
Hemodinamic
↓ presiunii capilare pulmonare <18 mm Hg
↑ debitului cardiac şi/sau volumului-bătaie
Prognostic
↓ duratei de spitalizare īn unitatea de terapie intensivă
↓ duratei de spitalizare
↑ intervalului de timp pānă la următoarea spitalizare
↓ mortalităţii
Tolerabilitate
Rata scăzută de cazuri necesitānd īntreruperea tratamentului
Incidenţă scăzută a efectelor adverse
Organizarea tratamentului ICA |
sus |
Rezultatele tratamentului vor fi optime dacă pacienţii cu ICA sunt trataţi īn mod prompt de către o echipă specializată şi cu experienţă, īntr-o incintă destinată tratamentului bolnavilor cu insuficienţă cardiacă, fie ca este vorba de camera de gardă, secţie ATI coronarian, sau ATI general. Pacienţii cu ICA trebuie trataţi de către un cardiolog cu experienţă şi/sau alţi membri, corespunzător specializaţi, ai echipei medicale. Secţiile de explorări şi imagistică trebuie şi ele să asigure accesibilitatea procedurilor diagnostice precum ecocardiografie şi angiografie coronariană, după nevoie. Este necesar ca sistemul spitalicesc să adopte un protocol pentru tratamentul pacienţilor ICA.
Recomandări Clasa I, nivelul de evidenţă B |
sus |
Studii comparative au dovedit o scurtare a duratei spitalizării la pacienţii trataţi de o echipă specializată īn tratamentul ICA. Tratamentul ICA trebuie să fie urmat de integrarea pacientului īntr-un program de insuficienţă cardiacă, atunci cānd este posibil, şi aceasta potrivit recomandărilor SCE.1
Īngrijirea curentă, precum şi asigurarea unui flux corespunzător de informaţie către pacient şi familie vor fi asigurate de surorile medicale specializate.
Este important ca asistentele şi medicii specializaţi īn tratamentul IC sau īn ATI să se bucure de acces la continuarea educaţiei lor profesionale.
Recomandările īn legătură cu structurile-standard, cu echipa de asistenţi medicali, precum şi cu echipamentul necesar īn unităţile de ATI coronarian şi īn unităţile intermediare corespunzătoare sunt īn pregătire, sub egida Grupului de Lucru ICA.
Scopul tratamentului in insufucienţa cardiacă acută
