mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Insuficienta cardiaca
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Insuficienta cardiaca
» Dispozitivele de asistare mecanica si transplantul cardiac

Dispozitivele de asistare mecanica si transplantul cardiac


Share





Asistarea mecanica circulatorie temporara poate fi indicata la pacientii cu ICA care nu raspund la terapia conventionala si la care exista potential de recuperare miocardica, sau ca o punte catre transtul cardiac sau interventii ce vor avea ca rezultat recuperarea semnificativa a functiei cardiace.
Imbunatatirea constructiei si functiei dispozitivelor va creste in itor numarul potentialilor candidati pentru utilizarea acestora pe termen scurt sau lung.

Cuprins:

Balonul de contrapulsaţie intraaortic

Dispozitivele de asistare ventriculară

Transplantul cardiac


Balonul de contrapulsaţie intraaortic

sus sus
Contrapulsaţia a devenit o componentă standard în tratamentul pacienţilor cu şoc cardiogen sau insuficienţă cardiacă stângă severă care i) nu răspund rapid la administrarea de fluide, vasodilatatoare şi suport inotrop-pozitiv; ii) este complicată cu regurgitaţia mitrală semnificativă sau ruptură de sept interventricular, pentru a obţine stabilizare hemodinamică în vederea investigaţiilor necesare diagnosticului complet şi tratamentului; sau iii) se asociază cu ischemie miocardică severă, în pregătirea coronarografiei şi revascularizării.



Contrapulsia intraaortică sincronizată (IABC) se realizează prin umflarea şi dezumflarea unui balon de 30-50ml plasat în aorta toracică pe calea arterei femurale. Umflarea balonului în timpul diastolei creşte presiunea diastolică aortică şi fluxul coronarian, în timp ce dezumflarea în timpul sistolei scade postsarcina şi favorizează golirea VS. IABC poate îmbunătăţi semnificativ hemodinamica, însă utilizarea sa trebuie limitată la pacienţii a căror condiţie de bază poate fi corectată (de exemplu, revascularizare coronariană, înlocuire valvulară sau transplant cardiac) sau care pot recupera spontan (de ex., stunnigul miocardic foarte precoce după IMA sau chirurgie cardiacă, miocardite).236 IABC este contraindicat la pacienţii cu disecţie de aortă sau insuficienţă aortică semnificativă. Nu trebuie folosit la pacienţii cu afectare vasculară periferică severă, cauze necorectabile de insuficienţă cardiacă sau insuficienţă multiorgan.

Dispozitivele de asistare ventriculară

sus sus
Dispozitivele de asistare ventriculară sunt pompe mecanice care înlocuiesc parţial efortul mecanic al ventriculului (Tabelul 14). Ele descarcă ventriculul, scăzând astfel efortul miocardic şi pompează sângele în sistemul arterial crescând fluxul periferic şi la nivelul organelor. 237-239 Unele dispozitive au şi un sistem pentru oxigenare extracorporală.240 Dispozitivele mai noi destinate mai ales tratamentului insuficienţei cardiace cronice (mai mult decât al celei acute) împiedică progresia dilataţiei ventriculare. Recent au fost dezvoltate un număr de dispozitive pentru suportul circulator mecanic acut, pe termen scurt, al pacienţilor cu insuficienţă cardiacă acută sau acut decompensată. Unele dispozitive necesită sternotomie mediană şi o intervenţie chirurgicală complexă. Altele pur şi simplu extrag sângele din sistemul arterial pompându-l din nou în sistemul vascular arterial sau venos. La unii pacienţi ameliorarea hemodinamică şi clinică poate fi spectaculoasă.

Este inacceptabilă utilizarea dispozitivelor de asistare ventriculară la pacienţii fără perspective de recuperare sau de transplant. Evoluţia pacienţilor trataţi cu dispozitive de asistare a VS în comparaţie cu cei trataţi convenţional într-un trial randomizat a demonstrat ameliorarea prognosticului pacienţilor cu insuficienţă cardiacă terminală comparativ cu tratamentul convenţional, însă aceasta metodă a fost costisitoare şi însoţită de infecţii şi complicaţii trombotice frecvente.241 Este nevoie de experienţă pentru implantarea şi întreţinerea pompelor şi aceste dispozitive trebuie utilizate numai ca parte a unui program instituţional. Tabelul 14 reuneşte sistemele cel mai frecvent utilizate şi indicaţiile lor principale.



Recomandare clasa II a, nivel de evidenţă B

Tromboembolismul, sângerările şi infecţiile sunt cele mai frecvente complicaţii asociate cu utilizarea dispozitivelor de asistare ventriculară.237-239 De asemenea, sunt frecvent întâlnite hemoliza şi malfuncţia dispozitivelor.

Selecţia candidaţilor pentru terapia cu dispozitive de asistare ventriculară
Doar pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă - care nu răspunde la tratamentul convenţional al ICA incluzând utilizarea adecvată a fluidelor, diureticelor, inotrop-pozitivelor şi vasodilatatoarelor, ca şi IABC şi eventual ventilaţia mecanică - trebuie consideraţi ca potenţiali candidaţi pentru dispozitivele de asistare ventriculară (Figura 8). Aceste situaţii includ i) ischemia miocardică acută sau infarctul; ii) şocul cardiogen după chirurgia cardiacă; iii) miocardita acută; iv) disfuncţia valvulară acută (în special în absenţa insuficienţei cardiace anterioare, când se preconizează o îmbunătăţire a funcţiei cardiace după recuperarea spontană sau după intervenţii adecvate precum revascularizarea sau înlocuirea valvulară); v) candidaţii la transplant cardiac.

Pacienţii cu disfuncţie cronică a organelor periferice, incluzând aici afecţiunile sistemice severe, insuficienţa renală severă, afecţiunile pulmonare, disfuncţia hepatică sau afectarea permanentă a sistemului nervos central nu trebuie luaţi în considerare pentru terapia cu dispozitive de asistare ventriculară.
Alegerea tipului de dispozitiv se face în funcţie de patologia cardiacă specifică, disponibilitatea dispozitivului şi experienţa echipei chirurgicale.

Transplantul cardiac

sus sus
Transplantul trebuie considerat ca o posibilitate în ICA cu prognostic sever. Acesta poate fi cazul miocarditei acute severe, al cardiomiopatiei postpartum sau al infarctului miocardic întins cu evoluţie iniţial severă după revascularizare. Transplantul nu se poate realiza însă decât după ce pacientul a fost stabilizat cu ajutorul dispozitivelor şi pompelor artificiale.


Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tulburari ale sistemului cardiovascular:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai