mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Afectiunile tegumentului
Index » Boli » Afectiunile tegumentului
» Manifestari cutanate ale bolilor interne

Manifestari cutanate ale bolilor interne







Este acum un fapt general acceptat in medicina ca pielea poate prezenta semne ale unor boli interne. De aceea, in tratatele de medicina se gaseste un modul ce descrie detaliat afectiunile sistemice majore care pot fi identificate prin semne cutanate. Presupunerea care sta la baza unui astfel de modul este ca un clinician a fost capabil de a identifica afectiunea pacientului si are doar nevoie sa citeasca despre aceasta in tratat. In realitate, diagnosticul diferential rapid si identificarea acestor afectiuni sunt de fapt dificile pentru un nedermatolog, deoarece acesta nu este versat in recunoasterea leziunilor cutanate sau a spectrului lor de prezentare. De aceea, autorii acestui modul au decis sa acopere tema particulara a medicinei cutanate nu prin discutarea afectiunilor individuale, ci prin descrierea si discutarea diferitelor semne si simptome clinice de prezentare care indica prezenta acestor afectiuni. Vor fi prezentate diagnostice diferentiale concise, in care bolile semnificative vor fi discutate pe scurt si separate de afectiunile mai frecvente care nu au semnificatie pentru bolile interne. Acestea din urma sunt rezumate in ele si trebuie intotdeauna excluse cand ne gandim la o afectiune dermatologica. Pentru o descriere detaliata a bolilor individuale, cititorul trebuie sa studieze un text dermatologic. Categoriile de leziuni cutanate discutate cuprind leziunile papuloscuamoase, eritrodermia, alopecia, leziunile urate, acneea, pustulele, telangiectaziile, hipopigmentarea, hiper-pigmentarea, culele/bulele, exantemele, urticaria, leziunile papulonodulare, purpura si ulcerele. In incercarea de a determina categoria adecta pentru o anumita leziune, este important sa se examineze atent aspectul ei de suprafata, forma si culoarea, precum si localizarea si distributia ( modulul 54).


LEZIUNI CUTANATE PAPULOSCUAMOASE (elul 57-l) Cand o eruptie este caracterizata de leziuni elete, papule (lcm), in asociere cu scuame, ea este denumitapapuloscuamoasa. Cele mai frecvente afectiuni papuloscuamoase - psoriazisul, tinea, pitiriazisul rozat si lichenul - sunt afectiuni cutanate primare (elul 57-2). Cand leziunile psoriazice sunt insotite de artrita, trebuie luata in considerare posibilitatea existentei artritei psoriazice sau a bolii Reiter. Un istoric de ulceratii orale, conjunctivita, uveita si/sau uretrita indica acest ultim diagnostic. in psoriazisul gutat exista un debut acut cu leziuni mici, uniforme, diseminate pe suprafete intinse, deseori in asociatie cu o infectie strepto-cocica. Litiul, beta-blocantele, infectia cu virusul imuno-deficientei umane (HIV) si scaderea rapida a dozei glucocor-ticoizilor sistemici sunt cunoscuti, de asemenea, ca factori ce exacerbeaza psoriazisul. Hiperproliferarea epidermica si maturizarea incompleta sunt responsabile pentru formarea placilor si scuamelor caracteristice pentru psoriazis. Bolile papuloscuamoase sunt discutate amanuntit in modulul 55.Intotdeauna cand se pune diagnosticul de pitiriazis rozat sau de lichen , este important sa se verifice medicatia pacientului, deoarece eruptia poate fi tratata prin simpla intrerupere a agentului provocator. Eruptiile induse medicamentos asemanatoare pitiriazisului rozat se intalnesc cel mai frecvent ca reactii la beta-blocante, captopril, aur si metronidazol, in timp ce medicamentele ce pot provoca o eruptie lichenoida cuprind aurul, antimalaricele, tiazidele, chinidina, fenotiazinele, sulfonilu-rea, beta-blocantele si captoprilul. Leziunile de tip lichen se intalnesc, de asemenea, in boala cronica grefa-contra-gazda.

Parapsoriazisul este o boala intermediara, deoarece poate ramane numai ca o boala cutanata primara sau poate progresa spre un limfom cutanat cu celule T (LCCT) dupa o perioada de latenta de pana la 40 de ani. Exista mai multe forme de parapsoriazis, cuprinzand forma cu placi mici (0,5-5 cm), cu placi mari (>6 cm) si cea retiforma. Leziunile parapsoriazisului cu placi mici si cele ale parapsoriazisului cu placi mari sunt superficiale, de culoare portocalie, cu scuame albe fine. in formele cu placi mici, leziunile sunt de obicei pe trunchi, dar pot fi larg diseminate. in formele cu placi mari, localizarea cea mai frecventa este aria "centurii\" si deseori se intalneste o ridare fina secundara atrofiei epidermice. Parapsoriazisul retiform determina un aspect in retea si papulele individuale sunt rosii-brune si plate. Ultimele doua forme de parapsoriazis, cu placi mari si retiform, pot evolua spre LCCT.


Un indiciu al dezvoltarii LCCT in leziunile de parapsoriazis cu placi mari sau retiform este o amplificare a componentei palpabile a placii (infiltrare crescuta). in stadiile lui timpurii, LCCT poate fi confundat cu eczema sau psoriazisul, dar deseori nu raspunde la terapia adecta acestor boli inflamatorii. Diagnosticul de LCCT este silit prin biopsia cutanata care evidentiaza colectii de limfocite T atipice ce se gasesc in epiderm si derm. Pe masura ce boala progreseaza, pot sa apara tumori cutanate si afectarea ganglionilor limfatici.In sifilisul secundar apar papule rosii-brune diseminate, cu scuama subtire. Eruptia afecteaza adesea palmele si tele si poate sa semene cu pitiriazisul rozat. Constatarile asociate sunt utile in silirea diagnosticului si cuprind placi anulare pe fata, alopecie necicatriceala, condiloma lata (cu baza larga si umeda) si placi mucoase, ca si adenopatii, indispozitie, febra, cefalee si mialgii. Interlul intre sancrul primar si stadiul secundar este de obicei de 4-8 saptamani si rezolutia spontana in lipsa unei terapii adecte este intalnita.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor