Dermatita seboreica este o tulburare cronica frecventa caracterizata de scuame onctuoase acoperind macule sau placi eritematoase. Cea mai frecventa localizare este in scalp, unde poate fi identificata sub forma de matreata severa. Pe fata afecteaza sprancenele, pleoapele, glabela, pliul nazolabial sau urechile. Descuamarea in urechea externa este deseori confundata cu o infectie fungica cronica (otomicoza), iar
dermatita retroauriculara deseori devine macerata si sensibila. Aditional, dermatita seboreica poate aparea in zona presternala, axile, inghinal, santurile submamare si pliul fesier. Rareori poate sa determine o dermatita diseminata generalizata. Dermatita seboreica este de obicei simptomatica, pacientii gandu-se de
arsuri sau prurit.
Dermatita seboreica poate fi evidenta din primele saptamani de viata, iar in acest context apare pe scalp ("boneta de leagan\"), fata sau inghinal. Se intalneste rar la copii peste rsta de 2 ani, dar redevine evidenta in timpul vietii adulte. Desi este intalnita frecvent la pacienti cu boala Parkinson, la cei care au avut accidente cerebrosculare si la cei infectati cu virusul imunodeficientei umane (HIV), marea majoritate a indivizilor cu dermatita seboreica nu au o afectiune subiacenta.
TRATAMENT
Tratamentul cu glucocorticoizi topici de potenta scazuta alaturi de sampoane continand gudroane de carbune si/sau acid salicilic este in general suficient pentru a controla activitatea acestei afectiuni. Solutiile cu glucocorticoizi topici de potenta inalta (betametazona sau fluocinonid) sunt eficiente pentru stapanirea afectarii scalpului. Glucocorticoizii topici fluorinati nu trebuie utilizati pe fata, deoarece se asociaza frecvent cu agrare de rebound si cu rozacee sau atrofie indusa de steroizi.