Reactiile medicamentoase alergice sunt cel mai frecvent dependente de IgE sau de complexele imune. Nu s-a demonstrat ca citoto-xicitatea si hipersensibilitatea intarziata ar provoca reactii sistemice cutanate la medicamente.
Reactiile dependente de IgE Reactiile medicamentoase dependente de IgE se manifesta de obicei cutanat, gastroin-testinal, respirator si
cardiovascular ( modulul 310). Simptomele si semnele principale cuprind pruritul, urticaria,
greata si varsaturile, crampe musculare, bronhospasm si edem laringian si, uneori, soc anafilactic cu hipotensiune si exitus. Reactiile imediate pot sa apara in cateva minute de la expunerea la medicament, iar reactiile accelerate apar la cateva ore sau zile dupa administrarea medicamentului. Reactiile accelerate sunt de obicei urticariene si pot induce
edemul laringian. Reactiile dependente de IgE se datoreaza de obicei penicilinelor; manifestarile sunt provocate de eliberarea din mastocitele tesuturilor sensibilizate sau din leucocitele bazofile circulante a mediatorilor chimici cum sunt histamina, adenozina, leuco-trienele, prostaglandinele, factorul de activare plachetar, enzimele si proteoglicanii.
Eliberarea este declansata cand complexul polivalent proteina-medicament se cupleaza incrucisat cu molecule de IgE fixate pe celulele sensibilizate. Manifestarile clinice sunt determinate de interactiunea mediatorului chimic eliberat cu organul sau tinta, ex. pielea, aparatul respirator, gastrointestinal si/sau cardiovascular. Unele cai de administrare favorizeaza anumite manifestari clinice (de exemplu, calea orala - efecte gastrointestinale, calea intravenoasa - efecte circulatorii).
Reactii dependente de complexele imune Boala serului este produsa de complexe imune circulante, si este caracterizata prin febra, artrita, nefrita, neita, edeme si un exantem urticarian papular sau pruriginos ( modulul 319). Sindromul necesita un antigen care ramane in circulatie timp indelungat, astfel incat, atunci cand anticorpul este sintetizat, se formeaza complexele circulante antigen-anticorp. Boala serului a fost prima data descrisa dupa administrarea de heteroseruri, dar in prezent medicamentele sunt cauza obisnuita. Medicamentele ce produc boala serului includ penicilinele, sulfonamidele, tiouracilii, substantele de contrast colecistografice, fenitoina, acidul aminosalicilic, streptomicina, heparina si globulina antilimfocitara. Simptomele apar la 6 zile sau mai mult dupa expunerea la un medicament, perioada de latenta reprezentand timpul necesar pentru a sintetiza anticorpul. Anticorpii responsabili de reactiile medicamentoase dependente de complexele imune sunt in mare parte din clasa IgG sau IgM.
