Ulterior traumatismelor craniene aparent simple, in special celor de dupa coliziunile rutiere, multi pacienti acuza diverse simptome: cefalee, ameteala si
tulburari de memorie. Anxietatea, irita-bilitatea si dificultatile de concentrare sunt alte caracteristici ale sindromului. Simptomele se pot remite dupa cate saptamani sau pot persista luni sau chiar ani. Cefaleea posttraumatica poate apare chiar daca persoana nu descrie pierderea constientei datorita traumatismului cranian. Tipic, examenul neurologic este normal, cu exceptia tulburarilor comportamentale, iar
tomografia computerizata (TC) sau imaginile de rezonanta magnetica (RMN) sunt nerevelatoare. Hematomul subdural cronic poate mima cateodata aceasta tulburare. Desi cauza tulburarii aferente cefaleei posttraumatice nu este cunoscuta, nu trebuie privita in general ca o perturbare psihologica primara. Sindromul persista de obicei mult dupa silizarea proceselor evolutive. Tratamentul este simptomatic. incurajarea repetata ca sindromul se remite in cele din urma este importanta.
ARTERITA TEMPORALA ( si modulele 28 si 319) Arterita temporala (cu celule gigante) este o boala inflamatorie arteriala ce implica frecvent circulatia carotidiana extracraniana. Este o boala frecventa la rstnici; incidenta sa anuala medie este de 77:100 000 de indivizi cu rsta de la 50 de ani in sus. Media de rsta a debutului este de 70 de ani, iar femeile insumeaza 65% din cazuri. 50% din pacientii cu arterita temporala netratata vor orbi din cauza afectarii arterei oftalmice si a ramurilor sale; intr-ader, neuropatia optica ischemica indusa de arterita cu celule gigante este cauza principala de orbire bilaterala cu evolutie rapida la pacientii peste 60 de ani. Recunoasterea prompta a bolii este importanta, deoarece tratamentul cu glucocorticoizi este eficient in prevenirea acestei complicatii a arteritei temporale.
Simptomele initiale tipice includ cefaleea, polimialgia reumatica (modulul 319), claudicatia maxilara,
febra si scaderea ponderala. Cefaleea este simptomul dominant si apare adeseori odata cu starea de rau generalizat si durerile musculare. Durerea de cap poate fi unilaterala sau bilaterala si este localizata temporal la 50% din pacienti, dar poate implica oricare si toate regiunile craniului. Durerea apare de obicei gradat, cu
cate ore inainte ca intensitatea maxima sa fie atinsa; ocazional, este explozi in aparitie. Durerea este rareori pulsatila; este aproape inriabil descrisa ca profunda si suparatoare, cu episoade fulgeratoare, lancinante, similare durerilor din migrena. Majoritatea pacientilor pot recunoaste ca originea durerii lor de cap este superficiala, in zona externa a craniului, mai curand decat profunda (locul durerii pentru persoanele cu migrena). Sensibilitatea scalpului este prezenta, adesea intr-un grad pronuntat: perierea parului sau odihnirea capului pe o perna pot fi imposibile din cauza durerii. Cefaleea este de obicei inrautatita noaptea si este adeseori agrata prin expunerea la frig. Nodulii rosii sensibili sau inrosirea pielii de-a lungul arterelor temporale apar frecvent la pacientii cu cefalee, precum si sensibilitatea la nivelul arterelor temporale sau, mai putin obisnuit, la arterele occipitale.
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este adesea, dar nu intotdeauna ridicata; un VSH normal nu exclude arterita cu celule gigante. O
biopsie a arterei temporale si tratamentul cu prednison, 80 mg zilnic pentru primele 4-6 saptamani, trebuie sa fie initiat cand suspiciunea clinica este mare. Prelenta migrenei printre rstnici este importanta, mult mai mare decat cea a arteritei cu celule gigante. Pacientii cu migrena prezinta adesea ameliorarea cefaleei cu prednison, astfel ca interpretarea raspunsului terapeutic trebuie efectuata cu precautie.
CEFALEEA PROVOCATA DE TUSE Constituie unul din sindroamele cu predominanta masculina (4:1) si este caracterizata prin
cefalee tranzitorie, severa, dupa tuse, aplecare, ridicare, stranut sau flexia capului. Cefaleea persista cate secunde pana la cate minute. Multi pacienti asociaza aparitia sindromului cu o infectie respiratorie de tract inferior insotita de
tuse severa, sau programelor intensive de culturism. Durerea de cap este de obicei difuza, dar este lateralizata la aproape o treime din pacienti. Incidenta anomaliilor structurale intra-craniene serioase ce stau la baza acestei tulburari este de 25%; malformatia Arnold-Chiari (modulul 373) este o cauza frecventa. Imagistica RMN este indicata pentru majoritatea acestor pacienti. Perturbari benigne pot persista timp de cati ani; este ameliorata remarcabil prin doze de indometacin riind intre 50 si 200 mg zilnic. Aproximativ o jumatate din pacienti raspunde la
punctie lombara terapeutica, cu extragerea de 40 ml de LCR.
Multi pacienti cu migrena constata ca atacurile de cefalee pot fi provocate prin efort fizic sustinut, cum se intampla in timpul alergarii celui de-al cincilea kilometru dintr-o alergare de 8 kilometri. Astfel de dureri de cap constituite in decurs de ore sunt diferite de sindromul cefaleei provocate de tuse. Termenul migrena de efort a fost folosit pentru acest sindrom pentru a ocoli termenul ambiguu cefalee de efort.
CEFALEEA DIN TIMPUL ACTULUI SEXUAL Acesta este un alt sindrom cu prelenta masculina (4:1). Atacurile se produc periorgasmic, cu izbucnire brusca, si scad in cate minute daca actul sexual este intrerupt. Acestea sunt aproape intotdeauna fenomene benigne si de obicei au loc sporadic; daca ele persista ore sau sunt insotite de rsaturi, trebuie exclusa hemoragia subarahnoidiana (modulul 366).
CEFALEEA DIN TUMORILE CEREBRALE Circa 30% din pacientii cu
tumori cerebrale considera durerea de cap a fi acuza lor principala. Sindromul cefaleei este greu de definit; este surd si profund, de intensitate moderata, apare intermitent, este inrautatit prin efort sau schimbarea pozitiei si asociat cu
greata si rsaturi. Acest model de simptome este mai degraba specific migrenei decat tumorii cerebrale. Durerea de cap tulbura somnul la circa 10% din pacienti. Varsatura ce precede cu cate saptamani aparitia durerii de cap este caracteristica tumorilor cerebrale ale fosei posterioare -> O discutie detaliata despre tumorile cerebrale poate fi gasita la modulul 375.
