mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » General
» Relatiile dintre varsta, sex, rasa/etnie si indicatorii de sanatate

Relatiile dintre varsta, sex, rasa/etnie si indicatorii de sanatate


Share





Speranta de ata Din 1900, speranta de ata in Statele Unite a crescut cu aproape 60 la suta pentru albi si cu 100 la suta pentru negri. in 1992, speranta medie de ata la nastere era de 73,2 si 79,8 de ani pentru barbatii albi respectiv femeile albe si de 65 si 73,9 de ani pentru barbatii negrii si femeile negre (elul 4-l). Aceste castiguri prind speranta de ata sunt rezultatul scaderii ratelor mortalitatii corectate in functie de varsta (ura 4-l). Cu toate acestea exista un decalaj continuu prind speranta de ata intre negri si albi, o incetinire a cresterii sperantei de ata la negrii incepand cu mijlocul anilor \'80 si o persistenta a unei mortalitati infantile de doua ori mai mare in randul negrilor.


Decalajul barbati-femei in printa sperantei de ata, s-a marit si apoi s-a micsorat de-a lungul acestui secol in concordanta cu consumul de tigarete, care a crescut intai la barbati si mai tarziu la femei. Speranta de ata in randul albilor era in medie cu 2,1 ani mai lunga la femei decat la barbati in 1900, cu 7,6 ani mai lunga in 1970 si cu 6,6 ani mai lunga in 1992.
Ratele mortalitatii incepand cu mijlocul anilor \'60, cea mai mare parte a declinului ratei mortalitatii globale in Statele
Unite se datoreaza reducerii deceselor prin boli cardiace, coronariene (BCC) si prin accidente vasculare cerebrale, care afecteaza in principal grupele de varsta mai inaintate. Ratele mortalitatii prin BCC, corectate in functie de varsta, au scazut cu mai mult de 40 la suta incepand cu 1970; numai intre 1980 si 1992 ratele mortalitatii, corectate in functie de varsta, prin boli de inima in randul populatiei cu varsta cuprinsa intre 55 si 64 de ani au scazut cu 30 la suta, de la 494,1 la 346,5 la 100.000 de locuitori. Pentru toate cauzele principale de deces (cu exceptia diabetului zaharat), in Statele Unite exista un surplus al ratelor mortalitatii, corectate in functie de varsta, la barbati; surplusul este mai mare decat dublul deceselor datorate accidentelor, sinuciderilor, bolilor cronice de ficat si cirozei, omuciderilor si infectiei cu rusul imunodeficientei umane (elul 4-2). Datele prind ratele bolilor in randul hispanicilor, asiaticilor/insularilor din Pacific, al bastinasilor americani/bastinasilor din Alaska, cat si, in aceeasi masura, in randul negrilor si albilor, colectate de Centrul National de Statistica pentru Sanatate, sugereaza urmatoarele: (1) pentru toate grupurile de varsta, ratele mortalitatii globale sunt cele mai mici in randul asiaticilor; (2) negrii au cele mai inalte rate ale mortalitatii globale, cu exceptia intervalului de varsta dintre 15-24 de ani, cand ratele sunt usor mai crescute la bastinasii americani/bastinasii din Alaska; (3) in toate grupele de varsta sub 65 de ani, ratele mortalitatii globale in randul albilor si al hispanicilor sunt intermediare intre ratele scazute ale asiaticilor si ratele crescute ale negrilor; (4) in randul oamenilor tineri cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani, negrii au o probabilitate de sapte ori mai mare, iar hispanicii si bastinasii americani de trei pana la patru ori mai mare de a muri prin omucidere, fata de asiatici si de albi, (5) in grupul de varsta sub 45 de ani, ratele leziunilor accidentale sunt in mod special excesive in randul bastinasilor americani/bastinasilor din Alaska; (6) in grupele de varsta intre 25-64 de ani, ratele bolilor cardiace sunt mai mari la negri, iar ratele hispanicilor si, in special, ale asiaticilor sunt mai mici decat cele ale albilor si (7) in randul populatiei de 65 de ani si peste, ratele mortalitatii prin cancer in randul asiaticilor, al bastinasilor americani si al hispanicilor sunt de numai jumatate sau mai putin decat la albi, in timp ce ratele la negri sunt cu aproximativ 20 la suta mai mari decat la albi.
In districtul Harlem din orasul New York, unde populatia este 96 la suta neagra, rata mortalitatii globale, corectata in functie de varsta, pentru perioada 1979-l981 a fost mai mult
decat dubla fata de cea a albilor din SUA; in populatia cu varsta sub 65 de ani, raportul dintre decesele din Harlem fata de numarul anticipat de decese a fost de 2,9 pentru barbati si 2,7 pentru femei. Barbatii negri din Harlem au o probabilitate de supraetuire peste varsta de 65 de ani mai mica decat barbatii din tarile mai putin dezvoltate.
Mortalitatea infantila in prima jumatate a secolului, imbunatatirea conditiilor ambientale a dus la scaderea incidentei bolilor infectioase si la o imbunatatire spectaculoasa a supraetuirii infantile si la cei aflati in perioada copilariei timpurii. Ratele mortalitatii infantile au continuat sa scada datorita in mare parte imbunatatirilor prind ingrijirea medicala; intre 1950 si 1992, ratele au scazut de la 26,8 la 6,9 la 1.000 de nasteri in randul albilor, si de la 43,9 la 16,8 la o mie de nasteri in randul negrilor. La inceputul secolului, 30 la suta dintre copii mureau inainte de varsta de 5 ani, in atie cu numai 2 la suta astazi.
Copin hispanici nascuti in SUA, cu exceptia descendentilor portoricanilor, au ratele mortalitatii infantile similare cu cele ale albilor nonhispanici, respectiv la aproximativ o jumatate din cele ale negrilor nonhispanici. Chiar in randul parintilor cu educatie la nivel de colegiu, negrii au o probabilitate mai mare decat albii de a avea copii cu greutate mai mica la nastere, fapt care contribuie la mortalitatea infantila globala mai mare la negrii din acest grup, in ciuda similaritatii ratelor mortalitatii la copin cu greutate normala la nastere.



Principalele cauze de deces Pentru perioada 1980-l986, ratele mortalitatii in SUA datorate a 12 cauze considerate a putea fi prevenite prin interventie medicala (tuberculoza, cancerul de col uterin, maladia Hodgkin, cardiopatia reumatismala, boala cardiaca hipertensiva, bolile respiratorii acute, pneumoniile si bronsitele, gripa, astmul, apendicita, herniile si colecistitele) au fost de 4,5 ori mai mari la negri decat la albi, cu cele mai mari diferente relative pentru tuberculoza, cardiopatiile hipertensive si astm.

Morbiditatea
Datele prind morbiditatea sunt concordante cu datele prind mortalitatea. in 1988, 16,3 la suta dintre negri si 12,8 la suta dintre albi au suferit o limitare a actitatii datorata afectiunilor cronice. intr-un studiu in Manhattan (New York), ratele incidentei bolii Parkinson au fost cele mai mari pentru barbatii negri. Un studiu bazat pe o singura populatie a raportat rate ale bolii renale terminale hipertensive de 4,5 ori mai mari la negri decat la albi, rate corectate in functie de varsta, prevalenta hipertensiunii, a diabetului si in functie de nivelul de educatie. Pe de alta parte, melanomul malign este mai frecvent la albi decat la negri.
Accesul la ingrijirea medicala In Massachusetts, pacientilor negri cu boala cardiaca ischemica li se fac mai putine angiografii coronariene si bypass-uri ale arterelor coronare decat albilor, fapt care a reiesit chiar din studii care au facut corectii in functie de varsta, sex, venit, modalitatea de plata, diagnosticul principal si numarul de diagnostice secundare. in districtul Los Angeles, din 1986 pana in 1988, negrii si latinii au avut o sansa mai mica de a beneficia de interventie pentru bypass decat asiaticii. In randul pacientilor organizatiei Medicare, ratele bypass-urilor coronariene cu grefon, corectate in functie de sex si varsta, au fost de aproximativ o treime in randul negrilor fata de albi in 1986 si nu au fost legate de ratele internarilor pentru infarct acut de miocard. Multe dintre diferentele care au ramas se pot datora controlului inadecvat al SSE, dar inegalitatea exista oricum.

STATUTUL SOCIOECONOMIC
Statutul socioecono-mic este masurat in diferite modalitati cuprinzand nivelul de instruire, venitul, ocupatia, densitatea populatiei, habitatul in zone de saracie si indici combinati. Diferitii indicatori ai SSE nu sunt in mod necesar intersanjabili; este de preferat sa se foloseasca mai mult de un indicator. Cand trebuie sa fie folosit un singur indicator al SSE, nivelul de instruire pare sa ofere cei mai corecti parametri. Oricum ar fi masurat, SSE scazut are efecte adverse asupra sanatatii si pare sa fie in cea mai mare parte responsabil pentru diferentele prind starea de sanatate dintre albi si alte grupuri rasiale/etnice, in special negri, din SUA ( mai jos). Este acordata o atentie in crestere intelegerii mediatorilor acestei impresionante relatii dintre SSE si boli.


Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole




  Sectiuni General:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai