mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » General
» Asocierea datelor clinice si rezultatelor investigatiilor

Asocierea datelor clinice si rezultatelor investigatiilor







Desi, dupa cum am zut, nici datele clinice si nici rezultatele investigatiilor nu pot fi in intregime exacte, asocierea celor doua poate determina o predictie mai buna decat fiecare in parte. Cunoscand probabilitatea ca pacientul sa aiba o anumita afectiune inaintea efectuarii testului (probabilitate existenta anterior sau pre-test) si cunoscand sensibilitatea si specificitatea testului se poate calcula probabilitatea post-test. O tehnica matematica obisnuita pentru asocierea datelor clinice cu rezultatul testelor este formula probabilitatii sanselor a analizei bayesiene (elul 3-4). Probabilitatea pre-test
poate fi exprimata ca sanse (ca la o cursa de cai, de exemplu) si multiplicata prin raportul de probabilitate (care este sensibilitatea testului impartita la 1 minus specificitatea testului) pentru a determina sansele post-test, care pot fi transformate in probabilitate post-test. Acest tip de abordare poate fi utilizat in orice situatie in care medicul foloseste semnele clinice pentru a estima probabilitatea pre-test a unui anumit diagnostic si le asociaza cu rezultatul si cu sensibilitatea si specificitatea testului diagnostic. Multe situatii clinice pot fi atat de complexe incat estimarea probabilitatii pre-test a tuturor diagnosticelor posibile ori cunoasterea sensibilitatilor si specificitatilor fiecarui test care poate fi efectuat individual sau secvential sa nu fie practica. Cu toate acestea, incercarile realizate in aceasta directie vor stimula gandirea critica, vor evidentia incertitudinile si vor genera idei pentru investigatii originale sau revederea experientei precedente pentru a facilita aplicarea analizei bayesiene pentru a asocia datele clinice cu investigatiile de laborator.


Rezultatele analizei bayesiene pot fi deseori exprimate in forma grafica, cum ar fi lorile obtinute la proba electro-cardiografica de efort pentru evidentierea bolii coronariene (ura 3-2). Aceste serii de curbe demonstreaza de asemenea cum trebuie apreciat un test al carui rezultat se situeaza mai curand in "zona gri\" decat clar pozitiv sau clar negativ.

Una dintre presupunerile de baza in majoritatea acestor analize este aceea ca corelatia dintre probabilitatea pre-test si rezultatul testului nu este mai mare decat cea obtinuta intamplator. Daca investigatia paraclinica intareste informatia care a fost deja obtinuta la examenul clinic, ea nu aduce beneficii in plus pentru silirea prezentei sau absentei bolii. De exemplu, in incercarea de a determina existenta metastazelor hepatice la un pacient cu carcinom colonie, evidentierea icterului la examenul clinic este un factor predictiv important. Poate fi masurat de asemenea si gradul hiperbilirubinemiei, insa nivelul bilirubinei la un pacient cu icter clinic nu adauga informatii independente substantiale celor obtinute printr-o examinare clinica atenta. Pentru a integra o investigatie paraclinica cu o informatie clinica, testul este de ajutor doar atunci cand adauga informatii importante celor obtinute prin anamneza si examen clinic si celor care se pot obtine prin investigatii mai ieftine si mai putin riscante. Daca un test diagnostic (cum ar fi colangiografia retrograda la un pacient cu hiperbilirubinemie) aduce informatii care nu pot fi obtinute direct, este mai putin probabil ca acele rezultate sa fie asociate cu probabilitatea pre-test intr-o masura mai mare decat cea datorate sansei.
Un test diagnostic are un impact asupra eluarii unui anume pacient doar daca modifica probabilitatea diagnosticului intr-o asemenea masura incat noua probabilitate determina o modificare in strategia pentru diagnosticare sau in urile terapeutice sau daca testul serveste ca parte a unei succesiuni de teste care modifica probabilitatea raportata la un prag. Un exemplu este un pacient la care se suspecteaza embolia pulmonara, cu o probabilitate estimata la 50% doar pe baza datelor clinice. Obtinerea unui rezultat tip "probabilitate scazuta de embol pulmonar\" la o scintigrafie pulmonara de venti-latie-perfuzie poate reduce probabilitatea de embolie pulmonara, insa, daca scopul este de a exclude embolia pulmonara cu cel mai mare grad posibil de siguranta, fi necesara efectuarea unei angiografii pulmonare (modulul 261).
Deoarece investigatiile paraclinice deseori nu aduc noi informatii importante, chiar daca rezultatele lor sunt exacte, pentru a decide daca se efectueaza testul trebuie puse cate intrebari. In primul rand, cat de probabila este boala respecti? in al doilea rand, care vor fi consecintele clinice daca diagnosticul este ignorat sau daca pacientul este tratat gresit pentru o afectiune inexistenta? In al treilea rand, ce sansa este ca investigatia sa schimbe suficient probabilitatea astfel incat sa aiba un efect asupra diagnosticului sau tratamentului? Medicul trebuie sa ia in considerare probabilitatile, riscurile si costurile obtinerii de noi informatii, precum si consecintele intarzierii, deoarece printre optiunile utilizate in diagnosticare sunt incluse intotdeauna obserrea si supravegherea.


Deoarece silirea unor probabilitati lide de diagnostic este una din bazele rationamentului clinic, acumularile de experienta clinica, deseori sub forma bazelor de date computerizate au fost utilizate pentru a se efectua o abordare statistica in vederea imbunatatirii predictiilor diagnostice. in cadrul acestor cercetari, se incepe de obicei cu identificarea factorilor individuali care au corelatii uniriabile cu diagnosticul respectiv. Apoi, aceste corelatii cu o singura riabila pot fi incluse intr-o analiza cu mai multe riabile pentru a determina care din ele sunt factori predictivi independenti, semnificativi pentru diagnostic. Unele analize pot identifica factori predictivi importanti si apoi sa aprecieze "greutatea\" lor, care poate fi transformata pentru a calcula o probabilitate. in mod similar, analizele pot determina un numar limitat de categorii de pacienti, fiecare and o mica probabilitate de diagnostic.

Aceste tipuri de abordare cantitati pentru a estima diferite probabilitati de diagnostic, deseori denumite "reguli predictive\", sunt de ajutor in special daca sunt formulate intr-un mod accesibil clinicianului si daca au fost lidate prospectiv pe un numar si un spectru suficient de pacienti. De exemplu, prin definirea atenta a problemelor-cheie din anamneza, semnelor obtinute la examenul clinic si anomaliilor electrocardiografice care pot prevedea probabilitatea unui infarct miocardic acut la pacientii care se prezinta la sectiile de urgenta cu dureri retrosternale, se poate realiza un protocol clar pentru triajul pacientilor, mergand de la internarea in sectii de terapie intensi pana la indrumarea la domiciliu. Pentru ca aceste reguli predictive sa fie de ajutor clinicianului, ele trebuie sa aiba la baza populatii relente de pacienti si sa utilizeze teste care sunt reproductibile si disponibile, astfel incat rezultatele sa poata fi extrapolate la practica medicala locala.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole




  Sectiuni General:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai
Cauta in site:  
 
Taguri:
buze amare hydrastis canadensis hepar sulfur
Sambata
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024