mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » General
» Investigatiile paraclinice: indicatii, acuratete si utilitate

Investigatiile paraclinice: indicatii, acuratete si utilitate


Share





O anumita investigatie paraclinica trebuie efectuata pentru o anumita indicatie clinica, trebuie sa aiba o acuratete suficienta pentru a fi eficace in acea indicatie si e de dorit sa fie cea mai ieftina si/sau lipsita de risc dintre testele eficace disponibile. Nici o investigatie paraclinica nu este in totalitate precisa, iar medicii au deseori dificultati in interpretarea rezultatelor. De aceea, este foarte importanta intelegerea termenilor utilizati in mod frecvent in cadrul analizei testelor si epidemiologiei, incluzand prelenta, sensibilitatea, specificitatea, loarea predicti poziti si loarea predicti negati (elul 3-2).
Desi rezultatele acuratetei investigatiilor paraclinice se exprima frecvent ca loare predicti poziti sau negati, calcularea acestor lori este dependenta de prelenta afectiunii in populatia studiata (elul 3-3). Un test cu o anumita sensibilitate si specificitate are o loare predicti diferita poziti si negati cand este utilizat in grupuri cu prelente diferite ale bolii. De exemplu, un nivel usor anormal al fosfatazei alcaline la un adult tanar cu un limfom diagnosticat sugereaza o interesare hepatica (este probabil sa fie un rezultat aderat pozitiv), in timp ce acelasi nivel al fosfatazei alcaline la un test screening de rutina la o persoana asimptomatica de aceeasi rsta este improbabil sa se datoreze unei tumori (este mai probabil ca rezultatul sa tie. fals pozitiv).


Desi sensibilitatea si specificitatea unui test nu depind de prelenta (sau de procentajul de pacienti testati care au boala), ele depind de spectrul de pacienti la care testul a fost eluat. De exemplu, determinarea antigenului specific al prostatei pentru diagnosticarea carcinomului de prostata ( modulul 97) pare a avea o sensibilitate si o specificitate aproape perfecta daca la populatia afectata exista un nodul prostatic palpabil si un nivel seric crescut al fosfatazei acide, in timp ce populatia neafectata este compusa din studenti la medicina, sanatosi. Daca totusi, fara modificarea prelentei afectiunii in populatia testata, spectrul de pacienti afectati si neafectati este alterat prin includerea pacientilor cu alte caracteristici (daca populatia pacientilor cu carcinom de prostata a fost compusa in principal din cei fara noduli palpabili si cu stadiul 1 de boala, in timp ce populatia fara carcinom de prostata a cuprins si barbati rstnici cu hipertrofie benigna marcata a prostatei), sensibilitatea si specificitatea testului se vor modifica substantial. In ultima situatie, sensibilitatea si specificitatea antigenului prostatic specific nu sunt doar mai scazute decat in primul exemplu, din cauza modificarii spectrului pacientilor afectati si neafectati, dar, mai important, ele pot fi atat de mici incat testul sa aiba o loare clinica scazuta, astfel incat acest test sa nu fie recomandat ca o procedura screening. Acest exemplu demonstreaza de asemenea problemele metodologice aparute cand datele unui studiu se aplica unui tip diferit de pacienti sau cand se aduna date provenite de la studii cu tipuri diferite de pacienti.

In unele situatii, nesiguranta asupra sensibilitatii si specificitatii unui test la tipul de pacienti la care s-a aplicat poate limita loarea sa clinica. Deoarece medicul cunoaste (sau poate cunoaste) rareori populatia pe care se realizeaza testul in scopul standardizarii, rezultatele asigura informatii care sunt mult mai putin decisive decat se crede de obicei. Mai mult, poate fi destul de dificil a diferentia erorile intamplatoare de laborator de rezultatele unor teste care pot fi fals pozitive sau negative din cauza coexistentei unui proces care poate afecta testul, cum ar fi descoperirea unui nivel crescut al CK (creatin kinaza) la un pacient dupa un efort fizic marcat, care este investigat pentru durere toracica.
Deoarece nu este de asteptat ca o singura loare sau un punct al unui test sa aiba atat o sensibilitate, cat si o specificitate perfecte, este deseori necesara determinarea acelei lori care este cea mai adecta in luarea deciziilor. Un grafic (ura 3-l) al curbei caracteristice de operare asupra beneficiarului testului, care exprima diferenta ineviila intre existenta unei sensibilitati mari, cum ar fi definirea unei electrocardiograme de efort ca fiind anormala daca exista o subdenivelare >0,5 mm a segmentului ST si existenta unei specificitati mari, cum ar fi definirea unei electrocardiograme de efort ca fiind anormala doar daca arata o subdenivelare >2 mm a segmentului ST, poate ajuta medicul sa inteleaga implicatia definirilor diferite ale unui rezultat "pozitiv\". Acest grafic demonstreaza faptul ca definirea diferita a normalului fata de anormal poate fi reglata in functie de folosirea obiceiului de a defini o afectiune printr-un rezultat pozitiv la un test cu specificitate crescuta sau de a exclude afectiunea printr-un rezultat negativ la un test cu sensibilitate crescuta. Diferite teste pot avea diferite sensibilitati si specificitati, iar testele de calitate mai buna pot avea atat o sensibilitate cat si o specificitate mai mare decat testele mai slabe.



Un exemplu de test sensibil este analiza imunoabsorbtiei linkata enzimatic (ELISA) pentru investigarea prezentei anticorpilor la virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-l). Acest test relativ ieftin are o mare sensibilitate in detectarea anticorpilor anti HIV-l, insa nu este suficient de specific pentru ca sa determine un diagnostic ferm. De aceea, daca analiza ELISA este poziti, de obicei se repeta. Confirmarea existentei pozitivitatii anticorpilor anti HIV-l necesita un test western blot sau un test echilent specific, pentru a exclude posibilitatea existentei unui test ELISA fals pozitiv ( modulul 308).

Un exemplu frecvent de test specific este electrocardiograma pentru diagnosticul infarctului miocardic acut. In timp ce specificitatea exacta depinde de spectrul pacientilor investigati, prezenta unei supradenivelari a segmentului ST de peste 1 mm in doua sau mai multe deritii invecinate la pacientii care se prezinta la o sectie de urgenta cu o durere retrosternala acuta prelungita sugerand o ischemie miocardica este suficient de specific (suficient de improbabil de a fi un rezultat fals pozitiv), astfel incat aproape intotdeauna este recomandata internarea intr-o sectie de terapie intensi si tratament fie prin tromboliza intravenoasa, fie prin angioplastie coronara transluminala percutana de urgenta. Totusi, acest test nu este sensibil si, daca internarea in sectia de terapie intensi s-ar limita la pacientii cu aceste modificari electrocardiografice, ar fi ignorati aproape jumatate din pacientii cu infarct miocardic care se prezinta la sectiile de urgenta ale spitalelor.






Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole




  Sectiuni General:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai