mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Semnalele aferente ale reflexului la agresiune
Index » Tulburari ale homeostaziei » Semnalele aferente ale reflexului la agresiune
» Sistemul venos

Sistemul venos







Sistemul nos poate fi explorat direct prin punc-tionarea unei ne, introducerea unui cateter si injectarea anterograda sau retrograda a substantei de contrast. O tehnica alternativa este explorarea indirecta din cursul angiografiei care permite vizualizarea returului nos.
Cel mai frecnt, nele suprahepatice sunt cate-terizate retrograd prin trecerea cateterului in sistemul nos hepatic via o na de la nilul bratului, na jugulara sau na femurala. in afectiunile hepatice este deseori necesara determinarea presiunii noase hepatice prin cateterizare. Venografia hepatica necesita circa 20-30 ml substanta de contrast. Substanta introdusa in exces sau cu presiune poate determina leziuni hepatocelulare. Ramurile noase hepatice mici pot fi mai bine vizualizate daca se cere pacientului sa execute manevra Valsalva.
Atunci cand nografia nu se poate realiza retrograd, se recurge la punctia directa transhepatica a nelor hepatice.
Vena cava inferioara poate fi explorata anterograd via nele femurale sau retrograd prin injectarea substantei de contrast in nele gatului. Tehnica punctiei noase este asemanatoare cu a celei arteriale, cu precizarea ca na este situata medial de artera (reperul palpabil). Venografia se realizeaza cu anestezie locala si se va cere pacientului sa efectueze manevra Valsalva pentru a destinde nele. Pentru a evita mobilizarea unui entual trombus, cateterul se va avansa lent si cu prudenta sub ghidaj fluoroscopic utilizand cantitati mici de substanta de contrast (2-3 ml). Dupa rificarea pozitionarii corecte


a cateterului, se injecteaza substanta de contrast (Omnipaque 350 ml) intr-un interval de 3 secunde. Se realizeaza apoi filme seriate sub incidente antero-posterioara si laterala, cu o secntializare ceruta de cazul respectiv (in geoeral 2 filme/sec in primele 5 sec si 1 film/sec in urmatoarele 5-l0 sec). La pacientii cu sindrom Budd-Chiari este necesara determinarea presiunii noase ca inferioare.
Arteriografia cu substractie digitala pentru explorarea nei ca inferioare are avantajele de a utiliza cantitati mai mici de substanta de contrast care poate fi injectata intr-o na de pe fata dorsala a piciorului, precum si de a oferi concomitent o nograma periferica atunci cand se instigheaza o tromboza -noasa.
Portografia este foarte utila mai ales in instigarea hipertensiunii portale, dar si in alte afectiuni hepatice sau pancreatice.
Sistemul nos portal poate fi vizualizat fie in mod direct prin splenoportografie percutanata, porto-grafie transhepatica, portografie mezenterica perope-ratorie, portografie transabdominala percutanata directa, portografie transombilicala sau transjugulara, fie indirect prin arterioportografie.
Splenoportografia percutanata directa, rareori indicata la ora actuala, este descrisa de aproape jumatate de ac si a fost introdusa in practica de Leger care a demonstrat ca se poate obtine vizualizarea sistemului nos portal prin injectarea substantei de contrast pe cale percutanata la nilul splinei.
Principalele patologii in care isi gaseste indicatia sunt hipertensiunea portala, hemoragiile digesti de cauza nedecelata prin alte explorari, facultativ in instigarea tumorilor pancreatice sau hepatice pentru silirea operabilitatii si, mai rar, in splenomegaliile de etiologie neclara. Dupa pozitionarea unui cateter tip si injectarea unei cantitati mici de substanta de contrast se poate determina presiunea la nilul pulpei splenice; se continua injectarea rapida a 30-50 ml substanta de contrast si se realizeaza timp de 10-20 secunde mai multe filme secntiale cu un ritm de 1-2 filme/sec, durata executiei filmelor fiind variabila in functie de patologia care trebuie examinata la pacientul respectiv; calitatea imaginilor obtinute poate fi crescuta prin replasarea canulei cateterului si injectarea de material embolizant pe traiectul acului (Sterispon), acesta din urma avand totodata si avantajul reducerii numarului de hemoragii care pot sa survina in timpul procedurii.

Metoda nu se practica in caz de ascita sau coa-gulopatii sere si se insoteste de un risc important de ruptura atunci cand acest viscer este de volum redus. Cele mai gra complicatii sunt hemoragiile si ruptura splinei, mai rar putand sa survina extrava-zarea substantei de contrast la nil subcapsular (durere abdominala care se remite in cateva ore) sau in interiorul cavitatii abdominale.
Portografia transhepatica este recomandata de unii autori pentru embolizarea varicelor esofagiene sau gastrice, dar alti practicieni ii contesta rolul terapeutic in aceasta patologie. in cazul suspiciunii prezentei unei tumori secretante de hormoni pan-creatici care nu a putut fi precizata prin alte metode exploratorii, portografia transhepatica este indicata pentru a obtine o harta hormonala a glandei, aspecte ale nei splenice, nelor mezenterice superioare si inferioare, nei pancreatice. Ea poate decela entuale metastaze hepatice functionale si poate estima concentratia hormonala.
Este contraindicata la pacientii cu tulburari de coagulare.
Vena porta poate fi reperata prin ecografie sau prin splenoportografie indirecta; o mai buna vizualizare a sistemului nos port se obtine daca in ziua anterioara instigatiei se practica o colecistografie orala ce va opacifia cula biliara. Se trece cateterul transhepatic in na porta realizand nografia; metoda permite, de asemenea, practicarea unor tehnici de embolizare. Traiectul cateterului este embolizat in final cu Sterispon sau alt material embolizant. in timpul manevrei pot sa survina o serie de complicatii, cum ar fi hemoragii prin leziuni hepatice, tromboza nei porte, fistule arterioportale sau arteriobiliare, perforatia colecistului sau a colonului, peritonite biliare, mai rar fistule biliopleurale, pneumotorax, revarsat pleural sau hemoragii intrapleurale.
Arterioportografia (portografia indirecta) isi gaseste utilitatea in mod deosebit in instigarea si urmarirea hipertensiunii portale, evidentierea si descrierea varicelor esofagiene, explorarea sunturilor portosiste-mice, estimarea posibilitatilor de practicare a embo-lizarii terapeutice a arterei hepatice, aprecierea opera-bilitatii tumorilor maligne hepatobiliare sau pancreatice.


Avantajele metodei constau in posibilitatea de instigare concomitenta a sistemului arterial si in rata mai scazuta de complicatii. Substanta de contrast (aproximativ 40-50 ml) injectata selectiv in trun-
chiul celiac sau in artera splenica, in arterele me-zenterica superioara si inferioara va permite vizualizarea nelor portala, mezenterica si splenica, filmele realizandu-se secntial dupa 40 de secunde de la injectarea contrastului. Se va aa in dere ca pe filme sa se vizualizeze portiunea inferioara a esofagului pentru a observa prezenta sau nu a varicelor esofagiene. Pentru o mai buna evidentiere a nilului de bifurcare in ramurile intrahepatice drept si stang se vor executa incidente oblice. Se poate constata prezenta unei circulatii colaterale abdominale importante formata secundar obstructiei nei porte.
Angiografia CT este recomandata la bolnavii cu metastaze hepatice care nu au putut fi explorate suficient prin CT standard si la care se tenteaza practicarea unei hepatectomii partiale. Se poate realiza prin injectarea selectiva a substantei de contrast in artera hepatica sau in artera mezenterica superioara (arterioportografia CT), ambele metode fiind completate cu angiografia preoperatorie.
Ea ofera imagini mai clare asupra leziunilor secundare decat cele obtinute prin tehnica standard in care intervine interferenta cu parenchimul hepatic. Diagnosticul diferential este silit de irigarea exclusiv din artera hepatica a tumorilor metastatice, ativ cu parenchimul hepatic ce primeste sange atat din na porta, cat si din artera hepatica. Datorita acestei diferente de vascularizatie, imaginile oferite de arterioportografia CT apar slab atenuate si neinterferate de parenchimul hepatic deoarece sangele din na porta nu mai este diluat de volumul sangvin central. Se poate realiza prin injectarea selectiva a substantei de contrast in artera hepatica sau in artera mezenterica superioara (arterioportografia CT), ambele metode trebuind sa fie completate cu angiografia preoperatorie. Radiologul va cauta sa secntializeze filmele astfel incat acestea sa fie executate intre miscarile respiratorii ale bolnavului pentru a creste claritatea imaginilor.
Dupa terminarea arteriografiei se compreseaza locul punctiei timp de 5-l0 minute, pacientul parasind sala de explorare numai dupa ce radiologul a rificat daca nu mai prezinta sangerare la nilul respectiv. Bolnavului i se vor urmari la intervale regulate tensiunea arteriala, prezenta si caracteristicile pufsului periferic, se va rifica de catre un cadru autorizat daca nu a aparut vreo sangerare tardiva la locul de punctie (sangerarile prelungite sunt sugesti pentru o tulburare de coagulare).

Filmele cu substractie sunt indicate pentru vizualizarea unor artere ale caror imagini pot interfera cu ale unor structuri nevasculare. Complicatiile arte-riografiei CT pot fi: complicatii secundare administrarii anestezicelor locale, premedicatiei utilizate sau substantei de contrast; complicatii la nilul locului de punctie (hemoragii, hematoame, injectarea intramu-rala sau perivasculara a substantei de contrast, formarea de anevrisme si pseudoanevrisme, tromboze sau stenoze vasculare, fistule arterionoase, leziuni locale ale altor structuri, sepsis etc); complicatii legate de cateter (embolizare trombotica, aerica sau gazoasa a cateterului, innodarea cateterului, ruperea cateterului si pierderea fragmentelor sale etc); complicatii generale (disectia, perforarea sau ruptura vaselor, ischemie sau infarct in diferite viscere prin spasm, disectie sau embolizare arteriala, reactie vasovagala etc).
Studiul sistemului Vciscularin cadrul bolilor hepato-biliare poate fi utilizat In angiografia preoperatorie, angiografia diagnostica si angiografia terapeutica.
Angiografia preoperatorie
Este recomandata inaintea interntiei chirurgicale (mai ales in chirurgia tumorilor hepatice benigne sau maligne) pentru a sili rezecabilitatea in functie de datele radiologice oferite despre anatomia retelei vasculare (inclusiv anomaliile) si afectarea acesteia de catre procesul patologic, precum si despre functionalitatea sistemului nos.In prezenta tumorilor voluminoase este indicata realizarea unei flebografii inferioare pentru a observa o entuala compresiune sau invazie.
Poate fi, de asemenea, recomandata pentru interntiile chirurgicale de rezolvare a unei stenoze biliare benigne pentru a sesiza daca nu exista leziuni concomitente ale nei portale si/sau arterei hepatice.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tulburari ale homeostaziei:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai