Index » Tulburari ale homeostaziei » Semnalele aferente ale reflexului la agresiune
» Modificarile concentratiilor de oxigen, bioxid de carbon si a ionilor de hidrogen

Modificarile concentratiilor de oxigen, bioxid de carbon si a ionilor de hidrogen

Modificarile concentratiilor de oxigen, bioxid de carbon si a ionilor de hidrogen initiaza raspunsuri neuro-endocrine, pulmonare si cardio-sculare declansate prin actirea chemoreceptorilor periferici.
Chemoreceptorii periferici sunt formatiuni de 1-2 mm compuse din tesut bine scularizat (celule glomus) cu continut dopaminergic, ce sunt localizate la nivelul glomusului carotidian (receptori primari) si la nivelul arcului aortic.In mod normal acesti receptori nu sunt actiti. Celulele glomusului carotidian sunt actite in principal de reducerea concentratiei de oxigen si in mai mica masura de cresterea presiunii partiale a CO2 si de cresterea concentratiei ionilor de hidrogen. Chemoreceptorii raspund cel mai rapid la o presiune partiala a oxigenului mai mica de 50 mmHg.
Actirea chemoreceptorilor produce o stimulare a hipotalamusului si a componentei sculare a sistemului vegetativ simpatic, ce determina tahicardie si cresterea contractilitatii miocardice.
Cei mai importanti chemoreceptori centrali sunt situati la nivelul bulbului ventral, sunt inconjurati de lichidul cefalo-rahidian si sunt sensibili la modificarile PCO2 si pH-ului.
Actirea chemoreceptorilor centrali stimuleaza centrul respirator, producand cresterea ritmului respirator. Hipovolemia este insotita de tahipnee datorita scaderii VSCE, care activeaza chemoreceptorii prin reducerea fluxului sangvin.
Actirea chemoreceptorilor, produsa de scaderea PaCO2, este potentata de hipercapnie si aci-demie.

Actirea chemoreceptorilor se produce si de catre prostaglandinele si kininele circulante si determina reflexe complexe mediate de aferentele -gale si simpatice (50).