mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Semnalele aferente ale reflexului la agresiune
Index » Tulburari ale homeostaziei » Semnalele aferente ale reflexului la agresiune
» Integrarea nervos centrala a reflexului la agresiune

Integrarea nervos centrala a reflexului la agresiune







Datorita faptului ca raspunsul neuro-endocrin la agresiune, desi este indus de mai multe categorii de stimuli, se prezinta remarcabil de constant, s-a presupus ca exista un sitem specific pentru coordonarea sa. Identificarea unora dintre efectorii biochimici ai raspunsului la injurie si a locurilor din sistemul ners central unde aceste substante "informationale\" sunt produse si eliberate sustin aceasta ipoteza (29).
Cele doua componente principale identificate ale raspunsului general la agresiune sunt: cortico-tropin-releasing hormone (CRH) si locus ceruleus norepinephrine/autonomic (sympathetic) nerus system (LC/NE sistem simpatic) (27).
Sistemul CRH este larg raspandit la nivel cerebral, dar este cel mai bine reprezentat in nucleul paraventricular (PVN) al hipotalamusului. Administrarea experimentala, intraventriculara de doze moderate de CHR declanseaza raspunsuri fiziologice si comportamentale adaptative identice cu cele din timpul stresului: activarea axului hipofizo-suprarenal si activarea sistemului ners simpatic, responsabile de cresterea presiunii arteriale, de aparitia tahicardiei si de producerea de glicoliza (44, 82).


Sistemul LC/NE sistem simpatic este localizat in trunchiul cerebral. Activarea lui determina eliberarea de noradrenalina dintr-o retea de neuroni cerebrali extrem de densa ducand la cresterea vigilentei si anxietatii. Clasic, segmentul simpatic al sistemului ners vegetativ este considerat asociat cu asigurarea unui raspuns adaptativ avantajos in timpul situatiilor de agresiune prin intermediul efec-torilor sai periferici: nervi simpatici si medulara suprarenala. in realitate sistemul parasimpatic este strans legat functional de sistemul simpatic si participa de asemenea la raspunsul la agresiune, inhibitia sa producand efecte similare cu activarea simpatica (22).
Functional, CHR si LC-NE/sistem simpatic par a fi legate printr-un circuit reverberator de feed-back pozitiv, activarea unuia tinzand sa-l activeze si pe celalalt. Contextul neuro-anatomic pentru aceste interactiuni este foarte complex. Exista proiectii ale neuronilor secretanti de CRH din nucleul paraven-tricular lateral (PVN) spre sistemele simpatic si de alerta din creierul posterior. De asemenea exista proiectii ale fibrelor catecolaminergice din LC-NE/ sistem simpatic prin tractul ascendent noradre-nergic spre nucleul paraventricular lateral din hipo-talamus (. 2).
Pe langa interactiunile dintre ele, cele doua sisteme raspuns in acelasi fel la mai multi modulatori neuro-chimici. Astfel serotonina, acetilcolina sunt excitatori pentru neuronii nucleului paraventricular lateral/CRH si LC-NR/sistem simpatic, pe cand neurotransmisia gabaergica, opioidergica si glucocor-ticoizii inhiba ambin centri (82). Proiectiile neuronilor CRH din nucleul paraventricular lateral spre neuronii care contin proopiomelanocortin din nu-
cleul arcuat produc eliberare de corticotropina si betaendorfine, fiecare din acestea putand inhiba eliberarea de CRH din nucleul paraventricular. Nucleul paraventricular/CRH si LC-NE/sistem simpatic sunt, de asemenea, autoreglate de catre CRH si de catre inhibitia mediata de receptorii adrenergici de tip alfa.
Numeroase neuropeptide si substante informationale, modifica activitatea celor doi centri. Astfel, arginin-vasopresina actioneaza sinergie cu CRH in eliberarea de corticotropina si beta-endorfine din hipofiza anterioara si hipotalamus, stimuleaza sistemul LC-NE/sistem simpatic si amplifica efectele centrale comportamentale ale CRH. Peptidele opio-idergice legate de dinorfina si CRH au actiuni reciproce, CRH stimuland secretia de dinorfina si dinorfina inhibiband secretia de CRH. in plus, dinorfina 17 inhiba semnificativ actiunile activatoare ale CRH si LC-NE/sistem simpatic.
Cele doua componente majore ale raspunsului la agresiune interactioneaza si cu alte elemente ale sistemului ners central. Sunt activate in acest fel trei sisteme majore care, in replica, influenteaza activitatea "sistemului de stres\".
- Sistemele dopaminergice, mczocortical si mezo-limbic, sunt activate de LC-NE/sistem simpatic. Primul inerveaza cortexul prefrontal, regiune corti-cala implicata in fenomenul de anticipatie si functie cognitiva. Cel de al doilea este strans legat de nu-cleus aceumbens, care detine rolul principal in fenomenul de motivatie, intarire.

- Complexul amigdala-hipocampus este activat in timpul stresului prin neuronii noradrenergici cu originea in trunchiul cerebral LC-NE/sistem simpatic sau de catre "stresorul emotional\" (ex. teama conditionata) generat in campurile subcorticale de stocare a memoriei. Activarea amigdalei de catre LC-NE/SS este importanta pentru salvarea si analiza emotionala a informatiei referitoare la agentul agresor (stresor), daca acesta este de natura emotionala si pentru stimularea activitatii PVN-CRH si LC-NE/SS. Hipocampus are rolul major inhibitor asupra activitatii amigdalei si sistemului PVN-CRH.


- Activarea neuronului CRH in PVN determina activarea neuronilor arcuati proopiomelanocortinici, care trimit proiectii spre PVN, trunchiul cerebral si arii corticale in scopul contrareglarii neuronului PVN si activitatii LC-NE/SS, prin producerea anal-geziei de stres si modificarea tonusului emotional (29, 82, 131).
- Sistemele responsabile pentru reproducere, crestere si imunitate sunt direct legate de "sistemul de stres\", fiecare fiind profund influentate de efec-torii raspunsului la stres.
Reproducerea este inhibata la toate nivelurile, de catre componentele axului hipotalamo-hipofizo-suprarenal. Astfel, CRH suprima neuronul LHR (Luteinizing Hormone Realising) al nucleului arcuat al hipotalamusului, fie direct, fie prin beta-endorfina. Pe de alta parte, glucocorticoizii exercita efecte inhibitorii la nivelul neuronului LHR, la nivel gonado-trop hipofizar si la nivelul gonadei insasi determinand rezistenta tesuturilor tinta la steroizi sexuali.
Cresterea este de asemenea inhibata la mai multe niveluri. Prelungirea activarii sistemului de stres determina suprimarea secretiei, crescute initial, de hormon somatotrop (STH) si inhibitia actiunii somatomedinei C si a altor factori de crestere pe tesuturile efectoare. Mecanismele potentiale prin care este inhibata secretia de STH de catre stres sunt: cresterea secretiei de somatostatina si actiunea directa a glucocorticoizilor (82).
Un fenomen corolar la suprimarea axei cresterii este inhibitia axei tiroidiene prin scaderea productiei de hormon stimulator tiroidian, care inhiba conversia tiroxinei, relativ inactiva in triiodotironina, care este mult mai activa la nivelul tesuturilor periferice. Mecanismul exact al acestor fenomene ramane inca neclar, dar ambele pot fi produse de cresterea nivelelor de glucocorticoizi si servesc la conservarea energiei in timpul stresului (82, 131).
Sistemul de stres modifica si raspunsul inflama-tor-imun. Glucocorticoizii modifica traficul si functia leucocitelor, scad productia de citokine si inhiba
efectele lor asupra tesuturilor efectoare. Pe de alta parte elemente ale sistemului inflamator exercita efecte stimulatoare pe axa hipotalamo-hipofizo-suprarenala inchizand o bucla de feed-back negativ. Aceste efecte stimulatoare sunt produse de citokinele inflamatorii IL-l si IL-6, TNF sau de unele eicosanoide si PAF si se materializeaza prin cresterea secretiei hipotalamice de CRH. Nu este inca pe deplin clarificat care dintre efecte sunt endocrine si care sunt paracrine. Existenta de cai nerase citokinergice si implicarea locala a eicosanoidelor si PAF in secretia de CRH sunt certe. Au fost sugerate si efecte directe ale mediatorilor inflamatiei pe secretia hipofizara de corticotropina si pe secretia glicocorticoida suprarenala (1, 131).



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tulburari ale homeostaziei:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai