mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Semnalele aferente ale reflexului la agresiune
Index » Tulburari ale homeostaziei » Semnalele aferente ale reflexului la agresiune
» Arginin-vasopresina

Arginin-vasopresina







Arginin-sopresina (AVP), denumita in mod clasic hormonul antidiuretic (ADH), este sintetizata in hipotalamus de catre celulele nucleilor supra-optic si paraventricular, de unde este transportata in neurohipofiza, unde este stocata pana cand stimulii nervosi produc eliberarea sa.
Cresterea osmolalitatii plasmatice reprezinta stimulul principal al secretiei de AVP. Modificarea osmolalitatii este inregistrata de osmoreceptorii cerebrali localizati in hipotalamus langa ventriculul trei (50, 107). Exista date care atesta si existenta de osmoreceptori extracerebrali la nivel hepatic si in circulatia portala. Desi osmoreceptorii sunt sensibili doar la sodiu, hiperglicemia poate creste secretia de AVP pe cale nonosmotica (50).
Modificarea volumului sangvin circulant reprezinta unul din cei mai importanti stimuli ai eliberarii de AVP. Reducerea cu mai putin de 10% a volumului sangvin circulant (echilent cu modificarea pozitiei din supinatie in ridicat), determina cresterea de 2-3 ori a secretiei de AVP.


Exista o multitudine de stimuli ce pot modifica secretia de AVP fie direct prin actiune pe neurohipofiza (durere, emotie, angiotensina II), fie indirect prin modificari ale volumului sangvin, osmolalitatii plasmatice, sau cresterea concentratiei de glucoza (efortul, catecolaminele, opiaceele, insulina, cortizolul, histamina). Majoritatea acestor stimuli apar in timpul agresiunii si in perioada postagresi asa ca nu este surprinzator faptul ca secretia de AVP este crescuta dupa interventiile chirurgicale majore, sepsis, hemoragie sau arsuri.
Moran a descris patru faze ale secretiei de AVP in perioada postagresi (50, 86).
- Faza I este perioada preoperatorie cu concentratie plasmatica de AVP normala;
- Faza II este marcata de o crestere moderata a concentratiei plasmatice si este rezultatul postului din noaptea care precede operatia;
- Faza III se caracterizeaza printr-o crestere a concentratiei plasmatice a hormonului determinata de incizia pielii si manipularea viscerelor in timpul operatiei; cresterea este tranzitorie cu revenire rapida la normal;
- Faza IV corespunde perioadei postoperatorii si este definita de cresterea precoce a lorilor AVP-ului urmata de revenirea la normal in a cincea zi.
Eliberarea de sopresina este controlata, dupa Moran, de 4 tipuri de reflexe aferente. Trei dintre acestea, ce au ca punct de plecare osmoreceptori, baroreceptorii de joasa presiune si baroreceptorii de inalta presiune sunt circuite cu feed-back negativ. Cel de al patrulea reflex este mediat de stimulii nociceptori, nu se inchide cu un circuit de feed-back si justifica aparitia secretiei de AVO si in conditii de hipoosmolalitate sau hipervolemie care, in mod normal, inhiba secretia sa. in aceste conditii prezenta durerii poate explica cresterea concentratiei plasmatice de AVP timp de 5-7 zile postope-rator sau dupa injurii termice in prezenta normovo-lemiei si normoosmolalitatii plasmatice (7).


Secretia inadecta de sopresina este cunoscuta sub denumirea de Sindrom de secretie inadecta de ADH, termen care descrie secretia excesi de sopresina peste nevoile impuse de mentinerea homeostaziei. Persistenta secretiei crescute de AVP produce un debit urinar scazut cu urina hiperosmolara si hiponatremie de dilutie.
Situatia inversa este absenta secretiei de AVP, diabetul insipid, caracterizat prin producerea unor cantitati mari de urina diluata in prezenta osmolalitatii plasmatice mult crescute. Aceasta situatie apare mai frecvent la bolnavii comatosi care nu pot sa isi regleze balanta hidrica prin sete si in conditiile mortii cerebrale. Poliuria excesi conduce la aparitia hipernatremiei plasmatice insotita eventual de hipotensiune arteriala, care nu cedeaza decat la administrarea de apa libera si sopresina exogena.
Actiunile sopresinei pot fi clasificate in trei categorii (68):
- osmoreglatoare - se produce prin reabsorbtia de apa libera la nivelul tubilor distali si canalelor colectoare renale si este mediata de AMPc;
- soacti - se manifesta prin cresterea so-constrictiei periferice, in special la nivelul patului splahnic; actiunea este importanta in reglarea presiunii arteriale dupa hemoragie si pare a fi implicata in patogenia hipertensiunii arteriale si a infarctului mezenteric;
- meolica - reprezentata de: - stimularea, la nivel hepatic, a glicogenolizei si gluconeogenezei
cu rol in cresterea concentratiei plasmatice de glucoza in perioada postagresi; - inhibitia cetoge-nezei si scaderea eliberarii de acizi grasi noneste-rificati din tesutul adipos.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tulburari ale homeostaziei:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai