Cel mai larg utilizat test chimic pentru pigmentii biliari din ser este reactia van den Bergh. Pigmentii de bilirubina sunt expusi la acid sulfanilic pentru a produce diazoconjugatii, iar produsii cromogenici sunt masurati colorimetric. Reactia van den Bergh poate fi utilizata pentru a distinge bilirubina neconjugata de cea conjugata, datorita solubilitatii diferite a pigmentilor. Cand reactia este realizata in mediu apos, bilirubina conjugata hidrosolubila reactioneaza direct cu acidul sulfanilic, dand o reactie van den Bergh directa pozitiva. Cand reactia este realizata in metanol, legaturile de hidrogen intramoleculare ale bilirubinei neconjugate sunt rupte; astfel, atat pigmentul conjugat cat si cel neconjugat reactioneaza, dand o masura a nilului bilirubinei totale. Valoarea indirecta, reprezentand fractiunea de bilirubina neconjugata, este estimata prin scaderea fractiunii care reactioneaza direct din bilirubina totala masurata. Capacitatea reactiei van den Bergh directe de a distinge intre bilirubina conjugata si neconjugata depinde de durata reactiei. Daca reactiei i se permite sa continue mai mult de 1 minut, o cantitate mica de pigment neconjugat va reactiona in mediul apos, dand o estimare fals marita a fractiunii reactionand direct (conjugate). Aceasta observatie subliniaza importanta considerarii acestor reactii mai degraba ca aproximari decat ca masuratori efecti ale fractiunilor conjugate si neconjugate. Masuratori mai exacte ale fractiunilor bilirubinei in
lichidele biologice arata ca serul normal contine predominant bilirubina neconjugata (> 96%). Aceasta observatie confirma chea suspiciune ca infima cantitate de bilirubina ce reactioneaza direct, masurata in serul normal prin metoda van den Bergh (2-5 [imol/1 sau 0,1-0,3 mg/dl) este o supraestimare a cantitatii prezente efectiv. Un rezumat al diferentelor esentiale intre proprietatile si reactiile pigmentilor bilirubinei este aratat in elul 45-l.
Determinarea calitativa a bilirubinei in
urina poate fi realizata prin reactia specifica cu comprimate Ictotest sau dipstick. Testul spumei este de asemenea un test calitativ simplu. Cand urina normala este agitata cu putere intr-o eprubeta test, spuma este absolut alba. in cazul urinei continand bilirubina, spuma va fi galbena. Aceasta diferenta poate fi subtila, denind evidenta doar dupa area cu o proba agitata similar de la un individ normal. Exceptand urina concentrata, cea mai frecnta cauza de urina galben-maronie intensa sau urina inchisa la culoare este bilirubinuria. Totusi, alte cauze de urina de culoare inchisa trebuie avute in dere, printre care urina galbena sau portocalie datorata medicamentelor (de exemplu, sulfasalazina, rifampicina, tiamina), urina rosie datorata porfiriei, hemoglobinuriei, mioglobinuriei sau medicamentelor (de exemplu, pyridiu) si urina maro-inchis sau neagra datorata acidului homogentizic (in ocronoza) sau melaninei (din melanom).