mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boala produsa de virusul imunodeficientei umane: sida hiv si bolile asociate
Index » Boli ale sistemului imun » Boala produsa de virusul imunodeficientei umane: sida hiv si bolile asociate
» Sarcomul kaposi

Sarcomul kaposi


Share





Sarcomul Kaposi este un neoplasm multicentric ce consta in numeroase tumorete vasculare ce apar in piele, mucoase si viscere. Evolutia merge de la o forma indolenta, cu o minima implicare a pielii sau ganglionilor limfatici, pana la fulminanta, cu implicare viscerala si cutanata extensiva. La inceputul epidemiei SIDA, sarcomul Kaposi era o importanta manifestare clinica a primelor cazuri de SIDA, aparand la 79% din pacientii diagnosticati in 1981. Din 1989 s-a observat numai la 25% din cazuri si din 1992 acest numar a scazut la 9%. O parte a acestei descresteri este reflectarea faptului ca sarcomul Kaposi legat de SIDA, spre
deosebire de formele clasice sau endemice, este o boala ce apare in special la barbati homosexuali, 96% din toate cazurile aparand in acest grup de risc. Odata cu cresterea procentajului de cazuri SIDA in alte grupuri de risc, procentajul cazurilor complicate de sarcom Kaposi scade. Aceasta insa este doar o explicatie partiala a scaderii incidentei sarcomului Kaposi observata la cei cu SIDA. O mare cantitate de date epide-miologice subliniaza posibilitatea ca un factor cu transmitere sexuala sa joace un rol in dezvoltarea sarcomului Kaposi. Rolul HHV-8 ca fiind acest cofactor viral ( mai sus) a fost puternic argumentat. In acest sens, sarcomul Kaposi e de 4 ori mai frecnt la femeile care au avut contact sexual cu barbati bisexuali decat la celelalte femei; el s-a observat la barbati homosexuali fara semne de infectie HIV; iar barbatii homosexuali din New York si Los Angeles sunt mai predispusi la sarcom Kaposi decat cei din statele centrale. Sexul protejat, practicat mai ales in comunitatile homosexuale, scade riscul de transmitere a acestui cofactor si astfel si riscul sarcomului Kaposi. Acest sarcom este o manifestare precoce a infectiei HIV aparand chiar la pacienti cu valori normale al limfocitelor T CD4+. Astfel, rata noilor cazuri de sarcom Kaposi ar putea fi influentata la fel de mult de rata noilor infectii HIV, ca si de numarul total de infectii HTV Cum rata noilor infectii HIV printre barbatii homosexuali a scazut, s-a produs si o descrestere a incidentei noilor cazuri de sarcom Kaposi. Totusi pe masura ce infectiile oportuniste secundare sunt mai bine controlate, sarcomul Kaposi se prezinta acum ca o complicatie tarzie a infectiei HIV La acesti pacienti cu boala mai avansata, sarcomul Kaposi se poate manifesta de la indolent pana la agresiv. in total, pacientii cu sarcom Kaposi au o probabilitate mai mare de a deceda din alte cauze dacat cele legate direct de tumora lor.


Din perspectiva fiziopatologica, sarcomul Kaposi pare mai degraba o consecinta a tulburarii reglarii citokinelor de crestere celulara decat un cancer adevarat ( anterior). In general vorbind, tumora respecta planurile tesuturilor si este rareori invaziva.
Clinic, sarcomul Kaposi se poate prezenta intr-o varietate de forme si poate aparea in orice stadiu al infectiei HIV, chiar cu valori normale ale limfocitelor T CD4+. Leziunea initiala poate fi un nodul mic, reliefat si rosu-purpuriu, la nilul pielii, o schimbare a culorii mucoasei bucale sau o adenopatie ( sa IB-22). Leziunile apar adesea in zonele expuse la soare, in special varful nasului, si au predilectie pentru zonele traumatizate (fenomenul Koebner). Din cauza naturii vasculare a tumorilor si a prezentei hematiilor extravazate in leziuni, culoarea lor variaza de la rosu la purpuriu si brun si adesea pot lua aspectul de echimoze, cu culoare galbuie si de tatuaj. Leziunile variaza ca marime de la cativa milimetri la mai multi centimetri si pot fi izolate sau confluente. Leziunile de sarcom Kaposi cel mai frecnt se prezinta ca macule reliefate; totusi, ele apar si cu aspect papular, mai ales la pacientii cu valori crescute de celule T CD4+. Leziunile confluente pot da nastere limfedemului inconjurator si pot chiar desura atunci cand implica fata si determina incapacitate functionala daca implica extremitatile inferioare sau suprafetele articulare. Ganglionii limfatici, tractul intestinal si plamanul sunt organele cel mai frecnt afectate de sarcomul Kaposi, in afara pielii; totusi, s-au observat leziuni in fiecare organ, chiar inima si SNC. Spre deosebire de cele mai multe malignitati, unde prinderea ganglionilor limfatici implica extindere meta-statica si prognostic rezervat, prinderea ganglionilor limfatici se poate observa foarte precoce in sarcomul Kaposi si nu are o semnificatie clinica speciala. De fapt unii pacienti se pot prezenta cu boala limitata doar la ganglionii limfatici. Acestia sunt in general pacienti cu functia imuna relativ intacta si astfel au cel mai bun prognostic. Implicarea pulmonara se manifesta in general prin dispnee. 8% dintre pacientii cu sarcom Kaposi pulmonar au leziuni cutanate. Radiografia toracica evidentiaza, caracteristic, infiltrate in lobii bazali bilateral care ascund marginile mediastinului si diafragmele (ura 308-28). Sufuziunea pleurala se observa la 70% din cazurile de sarcom Kaposi pulmonar, fapt ce este adesea util pentru diagnosticul diferential. Implicarea gastrointestinala se observa la 50% dintre pacienti si de obicei imbraca una din urmatoarele doua forme. Prima este manifestarea mucoasa, care poate conduce la sangerare, ce poate fi sera. Acesti pacienti au de asemenea ocazia sa dezvolte simptome de obstructie gastrointestinala, daca apar leziuni mari. A doua manifestare gastrointestinala este implicarea tractului biliar. Leziunile sarcomului Kaposi pot infiltra cula biliara si arborele biliar, conducand la un aspect clinic de icter obstructiv, similar celui din colangita sclerozanta.
Mai multe sisteme au fost propuse pentru a stadializa extinderea sarcomului Kaposi. Pornind de la natura unica a acestei tulburari, sistemele standard de stadializare oncologica nu sunt utile. Un excelent sistem de stadializare a fost redactat de National Institute of Allergy and Infectious Diseases AIDS Clinical Trials Group, care diferentiaza pacientii pe baza extinderii tumorii, a functiei imune si prezentei sau absentei bolii sistemice (elul 308-22).


Un diagnostic de sarcom Kaposi se bazeaza pe biopsia din leziunea suspecta. Histologic se observa o proliferare a celulelor fusiforme si endoteliale si o extravazare de hematii. Macrofage incarcate cu hemosiderina si, in cazuri precoce, celule inflamatorii pot fi de asemenea observate. in diagnosticul diferential sunt incluse: limfoamele (leziunile bucale), angio-matoza bacilara si infectiile cutanate micobacteriene.


TRATAMENT

Abordarea sarcomului Kaposi (elul 308-23 ) ar trebui realizata in colaborare cu un expert, cata vreme nu exista linii terapeutice de ghidare. Uneori leziunile raman indolente si pentru multi pacienti se poate folosi un tratament nespecific. Stiind ca sub 10% din pacientii cu SIDA si sarcom Kaposi mor ca o consecinta a malignitatii acestora si ca decesul datorat infectiilor oportuniste este mai frecnt, oricand este posibil se va evita tratamentul, care mai degraba supreseaza sistemul imun si face pacientii mai susceptibili la infectii oportuniste. In plus, tratamentul este paleativ si nu duce la o imbunatatire a supravietuirii. Tratamentul este indicat in doua principale circumstante. Prima este atunci cand o leziune izolata sau un numar limitat de leziuni cauzeaza un disconfort semnificativ sau probleme cosmetice, de exemplu leziuni faciale proeminente, leziuni la nil articular sau in orofaringele posterior, care perturba deglutitia. in aceste circumstante tratamentul cu iradiere locala, vinblastina intralezional sau crioterapie ar fi indicat. Pacientii cu HIV sunt in special sensibili la efectele secundare ale iradierii. Acest fapt are importanta in special in legatura cu dezvoltarea mucozitei de iradiere; dozele de radiatii directionate la suprafata mucoasei, in special in regiunea capului si gatului, vor fi ajustate corespunzator. La pacientii cu multe leziuni se va folosi un singur agent chimioterapeutic sistemic. S-au observat rate de raspuns variind intre 26 si 80% la etoposid, vinblastina, doxorubicina, bleomicina sau IFN-a. Singurul determinant important al raspunsului pare sa fie numarul limfocitelor T CD4+. Este o ironie faptul ca pacientii care ar raspunde cel mai bine la tratament sunt cei care au nevoie cel mai putin de el si care in general nu vor fi tratati agresiv din teama posibilitatii de compromitere a functiei imune. Aceasta relatie intre rata de raspuns si nilul bazai al limfocitelor T CD4+ este valabila in special pentru IFN-a, unde rata de raspuns la pacientii cu peste 600 limfocite T CD4+/|il este de aproximativ 80% in timp ce rata de raspuns a pacientilor cu mai putin de 150 celule T CD4+/[il este sub 10%. in contrast cu alti agenti terapeutici izolati, IFN-a furnizeaza un avantaj, avand activitate antiretrovirala si astfel poate fi considerat prima alegere pentru monoterapie sistemica la pacientul cu diseminare precoce a bolii. Chimioterapia combinata ofera cea mai buna medie de raspuns la pacientii cu boala amenintatoare de viata, cu aproape 90% din pacienti care raspund la o combinatie in doza mica de doxorubicina, bleomicina si vinblastina. Doxorubicina incapsulata sub forma de liposomi ofera potentialul unei preluari crescute a substantei acti de catre tumora si astfel mai putine efecte adrse sistemice. Asa cum am aratat, sarcomul Kaposi este o tumora sensibila la iradiere si pentru pacientii cu afectare pulmonara sera se poate folosi, de asemenea, radioterapia.




Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli ale sistemului imun:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai