Examinarile medicale periodice de bilant al starii de sanatate:
1. Examinarile medicale periodice de bilant al starii de sanatate se efectueaza in derea cunoasterii nilului de dezvoltare a sanatatii, prenirii aparitiei unor imbolnaviri, depistarii precoce a unor afectiuni sau deficiente, aplicarii tratamentului recuperator, precum si a orientarii scolare si profesionale in functie de starea de sanatate etc.
2. Etapele examinarilor medicale periodice de bilant al starii de sanatate:
2.1. examinarile medicale periodice de bilant al starii de sanatate, efectuate anual tuturor prescolarilor din colectivitatile cu program prelungit si saptamanal, precum si tuturor prescolarilor necuprinsi in tipurile de colectivitati mentionate, inainte de inceperea scolarizarii;
2.2. examinarile medicale periodice de bilant al starii de sanatate, efectuate tuturor elevilor din clasele I, a IV-a, a IX-a*), a XII-a, din ultimul an al scolilor profesionale si de ucenici, precum si studentilor din anul al II-lea de studii.
3. Programarea examinarilor medicale periodice de bilant al starii de sanatate se face de catre medic impreuna cu conducerea colectivitatii de prescolari, a unitatii scolare sau a unitatii de invatamant superior (care va asigura si mobilizarea la etapele fixate).
3.1. Examinarile medicale periodice de bilant al starii de sanatate vor incepe cu elevii din clasa a IX-a*), iar in liceu, cu clasa a XII-a, pentru depistarea entualelor cazuri de afectiuni cronice sau cronicizabile, cu trimitere la medicii specialisti in derea consilierii privind orientarea scolara si profesionala in functie si de entualele abateri de la starea de sanatate.
______________
*) Sau din clasa a VIII-a, aflata in prezent in lichidare, potrivit legii.
3.2. Urmeaza examinarea elevilor din clasa a IV-a si din ultimul an al scolilor profesionale si de ucenici.
3.3. In ultimele doua luni de scoala vor fi examinati elevii din clasa I, prilej cu care va putea fi efectuata o atie intre starea de sanatate a acestora la intrarea in scoala si, respectiv, la sfarsitul clasei I.
3.4. Examinarea studentilor se va efectua in anul al II-lea de studii pe tot parcursul anului unirsitar.
4. Obiectile examinarilor medicale periodice de bilant al starii de sanatate
4.1. Depistarea tulburarilor in dezvoltarea somatica, a viciilor de postura, a tulburarilor senzoriale (vaz, auz), a intarzierilor in dezvoltarea neuropsihica, a tulburarilor de comportament si de adaptare scolara, a entualelor abateri in functionarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului.
4.2. Examinarile medicale periodice ale prescolarilor urmaresc cu prioritate urmatoarele:
4.2.1. depistarea dirselor deficiente sau boli psihofizice, organice, senzoriale, de vorbire, congenitale sau dobandite, si aplicarea precoce a tratamentelor recuperatorii medicale si educati, in derea integrarii viitoare in scoli;
4.2.2. orientarea copiilor in varsta de 7 ani, in raport cu starea lor de sanatate, dupa caz, spre invatamantul special (pentru deficientii mintal, senzorial si motor).
4.3. Examinarile medicale periodice la elevi urmaresc:
4.3.1. depistarea tulburarilor in dezvoltarea fizica si neuropsihica;
4.3.2. depistarea deficientelor si/sau a bolilor specifice varstei, cu accent pe urmatoarele afectiuni: boli poststreptococice,
tensiunea esentiala cronica" class="alin2">hipertensiune arteriala junila,
tulburari de pubertate, vicii de refractie si de postura, nevroze, tulburari de comportament si de adaptare scolara;
4.3.3. orientarea scolara si profesionala in functie de starea de sanatate.
4.4. Examinarile medicale periodice la studenti urmaresc:
4.4.1. depistarea bolilor acute si cronice si supragherea efectuarii tratamentelor prescrise.
4.5. Copin si tinerii la care in urma examinarilor medicale s-au depistat boli sau deficiente vor fi luati in evidenta speciala si, dupa caz, vor fi dispensarizati de medicul colectivitatii impreuna cu specialistii din unitatile de asistenta medicala ambulatorie de specialitate, in derea recuperarii tulburarilor in starea de sanatate.
4.6. Prescolarii sau elevii care au recomandare pentru invatamantul special din reteaua Ministerului Educatiei si Cercetarii vor fi trimisi spre examinare la comisiile de expertiza complexa pentru invatamantul special (constituite, in conformitate cu prederile Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, la nilul inspectoratelor scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti).
5. Modul de efectuare a examinarilor medicale periodice de bilant al starii de sanatate
5.1. Personalul care asigura examinarea este format din:
5.1.1. asistentele medicale din colectivitatile de prescolari, din unitatile scolare, din unitatile de invatamant superior sau, in absenta acestora, din personalul sanitar desemnat de medicul de familie. Acest personal efectueaza masuratorile somatometrice si determinarile fiziometrice;
5.1.2. educatoarele din gradinite, care efectueaza aprecierea dezvoltarii neuropsihice si a limbajului si care consemneaza sub semnatura datele obtinute in fisa medicala a prescolarului;
5.1.3. medicul colectivitatii (scolar, al unitatii de invatamant superior sau de familie).
5.2. Prescolarii, elevii si studentii care au fost depistati cu probleme de sanatate ce nu pot fi rezolvate de medicul examinator vor fi trimisi de catre acesta la cabinetele de specialitate pentru precizarea diagnosticului si a atitudinii terapeutice.
5.3. Personalul medico-sanitar de la nilul institutiilor de invatamant sau, in lipsa acestuia, personalul sanitar din cabinetele medicilor de familie participa la dispensarizare prin urmarirea activa a evolutiei cazurilor si prin aplicarea tratamentelor prescrise.
5.4. Continutul examinarilor medicale periodice de bilant al starii de sanatate:
5.4.1. efectuarea anamnezei, cu accent pe: date fiziologice referitoare la pubertate, boli care au aparut in intervalul dintre ultima examinare medicala de bilant si data examinarii, deficiente senzoriale, de limbaj, de dezvoltare mintala, date sociofamiliale, cuprinse in modelul fisei de examinare medicala de bilant al starii de sanatate prezentat in anexa nr. 8a) la ordin;
5.4.2. efectuarea unui examen clinic pe aparate si sisteme, avandu-se in dere in cadrul acestuia si examenul endocrinologic prevazut in anexa nr. 8f) la ordin;
5.4.3. efectuarea examenului dezvoltarii fizice (somatoscopie, somatometrie, fiziometrie), prevazut in anexa nr. 8b) la ordin;
5.4.4. depistarea tulburarilor de dere, prevazuta in anexa nr. 8c) la ordin;
5.4.5. depistarea tulburarilor de auz, prevazuta in anexa nr. 8d) la ordin;
5.4.6. depistarea intarzierilor in dezvoltarea neuropsihica la prescolari, prevazuta in anexa nr. 8e) la ordin;
5.4.7. efectuarea intradermoreactiei la PPD 2u. la elevii din clasele silite prin instructiunile Ministerului Sanatatii si Familiei, cazurile de elevi hiperergici fiind controlate radiologic pulmonar (microradiofotografie).
5.5. Datele obtinute in urma examinarilor medicale periodice de bilant al starii de sanatate se inregistreaza in fisa medicala a celui examinat, tinandu-se seama de:
5.5.1. date anamnestice;
5.5.2. rezultatele examenului clinic general, cu accent pe:
a) dezvoltarea somatica (se vor consemna si atitudinile vicioase), datele fiziometrice;
b) dezvoltarea neuromotorie;
c) dezvoltarea psihica;
d) acuitatea vizuala OD-OS si simtul cromatic;
e) acuitatea auditiva UD-US;
f) examenul endocrinologic;
g) examenul orodentar (efectuat de medicul stomatolog);
h) bolile congenitale;I) bolile cronice actuale sau in antecedente;
5.5.3. alte constatari in momentul examinarii;
5.5.4. concluzii;
5.5.5. orientarea scolara si profesionala la copin in varsta de 7 ani inainte de inceperea scolarizarii, la absolntii invatamantului obligatoriu si ai liceului.
6. Documentele medicale necesare la inscrierea/terminarea unui ciclu de invatamant
6.1. La inscrierea in clasa I in unitatile scolare fara cabinet medical propriu copin vor prezenta o aderinta medicala (formular tip M.S., cod 18.1.1) eliberata de medicul de familie. Aceasta aderinta este completata pe baza examinarii medicale periodice de bilant al starii de sanatate, efectuata la varsta de 6-7 ani, cu obligatia consemnarii de catre medic a concluziei \"Apt pentru invatamantul obisnuit\".
Pentru copin care se inscriu in unitati de invatamant cu cabinet medical scolar propriu medicul colectivitatii de prescolari sau, dupa caz, medicul de familie va intocmi o epicriza cuprinzand: antecedente fiziologice, principalele antecedente patologice (inclusiv infectocontagioase), precum si imunizarile efectuate.
Copin care au frecntat o gradinita cu cabinet medical propriu si se inscriu intr-o unitate de invatamant cu cabinet medical scolar vor depune la inscriere si fisa medicala de la gradinita.
6.2. La terminarea unui ciclu de invatamant (preunirsitar si unirsitar) medicul scolar, respectiv medicul unitatii de invatamant superior, sau, in lipsa acestuia, medicul de familie care are in supraghere unitatea scolara sau de invatamant superior respectiva va completa o aderinta medicala de tipul mentionat anterior.
In unitatile scolare cu cabinet medical propriu, la inscrierea in liceu, in scoala profesionala sau de ucenici elevii care au avut fise medicale la cabinetul medical al scolii absolvite le vor depune si pe acestea o data cu aderinta medicala mentionata anterior, iar elevii care provin din unitati scolare in care nu au avut fisa medicala vor prezenta o data cu aderinta medicala o dovada completata de medicul de familie care a avut in supraghere unitatea scolara absolvita de elevi, care sa cuprinda toate imunizarile efectuate.
6.3. Medicul care completeaza aderinta medicala pentru inscrierea in/sau terminarea unui ciclu de invatamant are obligatia sa consemneze, sub responsabilitate medico-juridica, entualele tulburari in starea de sanatate a elevului sau a studentului.
6.4. Aderinta medicala pentru inscrierea, respectiv terminarea unui ciclu de invatamant, se va elibera tinandu-se seama de entualele tulburari in starea de sanatate aparute dupa data efectuarii examinarilor medicale periodice de bilant al starii de sanatate.
6.5. Elevii si studentii transferati vor prezenta la inscrierea in noua unitate de invatamant o aderinta medicala (formular tip M.S., cod 18.1.1) eliberata de medicul care are in supraghere unitatea de invatamant de la care se transfera si, dupa caz, fisa medicala scolara de la cabinetul medical al acesteia, iar elevii si studentii care nu au asemenea fise vor prezenta o aderinta medicala de acelasi tip, eliberata de medicul unitatii scolare sau de invatamant superior de la care provin, precum si o dovada cu imunizarile profilactice efectuate.
ANEXA Nr. 8a)
MODELUL
fisei de examinare medicala de bilant al starii de sanatate
a elevului (elei)/a studentului (studentei) clasa/anul .. ........Varsta (in ani si luni la data examinarii) .
A. Factori familiali (se completeaza pe baza datelor si informatiilor furnizate, dupa caz, de invatator, diriginte, profesor, asistent unirsitar):
- compozitia familiei (ambii parinti, orfan/orfana de mama sau de tata, numarul fratilor) ..
- conditii de viata (locuinta, nitul parintilor) ..
- atmosfera in familie (alcoolism, violenta etc. sau normala) .
.
Comportamentul elevului (elei)/studentului (studentei) in familie .
.
B. Factori pedagogici (se completeaza pe baza datelor si informatiilorfurnizate de invatator sau diriginte):
- randamentul la invatatura (foarte bun, bun, mediu, foarte slab - corigent/corigenta sau repetent/repetenta in anul scolar/unirsitar precedent)
.
- fenomene de inadaptare scolara sau la cursuri (absente sau prezente, cu specificarea acestora) .
- tulburari de comportament in afara scolii sau a unitatii de invatamant superior (absente sau prezente, cu specificarea acestora - alcoolism, fumat, droguri, deviatii sexuale etc.) ..
C. Boli si interntii chirurgicale surnite de la examinarea de bilant precedenta (se completeaza pe baza datelor si informatiilor furnizate de elev/eleva, student/studenta, familie, invatator/diriginte sau de medicul curant)
D. Examen clinic:
- coloana rtebrala ..
- restul aparatului locomotor
- cordul .
- celelalte aparate si sisteme ..
E. Acuitatea vizuala:
- VOD (fara corectie) .. VOS (fara corectie)
- VOD (dupa corectie) . VOS (dupa corectie).........
Valoarea dioptriilor si tipul acestora la ochiul: drept .. stang .
F. Acuitatea auditiva:
UD . US ..
G. Masuratori somatometrice:
- data masuratorilor ., varsta la data masurarii (in ani si luni) ..
- inaltimea (in cm) greutatea (in kg) .
- interpretarea masuratorilor (valoarea indiciilor inaltimii si
greutatii si corelarea acestora) .
H. Maturizarea sexuala:
a) pentru baieti: peri pubieni (da, nu) .; peri axilari (da, nu) .; peri faciali (da, nu) .; schimbarea vocii (da, nu) ..;
b) pentru fete: peri pubieni (da, nu) ; peri axilari (da, nu) ;
- starea glandelor mamare (infantile, bombarea areolei, colorarea acesteia, sani crescuti incipient, mediu sau evident) ..;
- menarha (absenta, prezenta si de la ce varsta, in ani si luni) ;
- tulburari de ciclu (dismenoree, neregulat, abundent sau scazut, hipermenoree, cu specificarea duratei in zile, absente) .
I. Capacitatea de efort fizic la orele de educatie fizica (sportiv/sportiva de performanta, foarte buna, buna, satisfacatoare, slaba, scutit/scutita medical partial sau total):
Concluzii:
- dezvoltarea fizica (normo-, hipo- sau hiperstaturala, armonica sau dizarmonica prin minus sau plus de greutate) ..
- acuitatea vizuala dupa corectie (normala sau scazuta si la care ochi) .
- examenul clinic (sanatos/sanatoasa sau cu boli cronice ori cronicizabile sau cu infirmitati, cu mentionarea acestora, forma clinica - usoara, medie, sera) ...
- orientarea scolara profesionala (la clasele a IX-a*) si a XII-a): fara restrictii medicale (da, nu) cu restrictii medicale**) ..
Numele si prenumele medicului care a efectuat examinarea medicala de bilant al starii de sanatate ..
Semnatura si parafa
Data efectuarii examinarii medicale de bilant al starii de sanatate
Numele si prenumele asistentei medicale scolare/de la cabinetul medical studentesc al unitatii de invatamant superior
Semnatura
*) Sau din clasa a VIII-a, aflata in prezent in lichidare, potrivit legii.
**) Se vor enumera principalele restrictii.
ANEXA Nr. 8b)
EXAMENUL DEZVOLTARII FIZICE
a) Aspectul somatoscopic:
- starea tegumentelor si mucoaselor (vascularizatie, uscaciune, elasticitate, culoare, elemente patologice supraadaugate - cicatrice, eruptii etc.);
- dezvoltarea tesutului adipos (grosimea in centimetri a pliului cutanat la nilul regiunii subscapulare, pe fata posterioara a bratului in treimea mijlocie - la nilul tricepsului - sau abdominal, pe linia care uneste creasta iliaca anterosuperioara de ombilic, in treimea sa mijlocie). Ea se apreciaza cu un subler special (cutimetru);
- dezvoltarea musculaturii (apreciata ca slaba cand relieful dintre muschii incinati este sters, mijlocie cand apare un contur usor intre muschi si puternica daca relieful intermuscular este net pronuntat);
- forma toracelui (normala, deformata - in carena, in palnie, globulos, plat, asimetric etc.);
- capul (de dimensiuni si forma variate, cu proeminente sau infundari);
- fata (pot exista aspecte patologice cum ar fi gura de lup sau de iepure, paralizii, cicatrice, defecte ale urechilor, ochilor, nasului; se noteaza si existenta entuala a respiratiei bucale ca expresie a prezentei getatiilor adenoide);
- gatul (normal, lung sau scurt, subtire sau gros, inclinat lateral sau anterior, rasucit, cu hipertrofia glandei tiroide);
- trunchiul, apreciat global, poate fi proportionat in raport cu membrele sau cu capul, simetric ori asimetric, inclinat exagerat etc.;
- abdomenul (forma, marime, tonicitate, prezenta entuala de hernii pe linia mediana, inghinal sau crural);
- bazinul (normal, ingust, asimetric, largit, inclinat fata de axa transrsala dintre spinele iliace ori lateral fata de axul sagital, rasucit);
- membrele pelvine (inferioare) pot fi inegale ca lungime, cu deformari (genu varum in O sau genu valgum in X, cu arcuiri, deviatii, deformatii);
- membrele toracale (superioare) pot prezenta inegalitati globale sau doar segmentare (la brate sau antebrate), de grosime sau lungime (atrofii sau hipertrofii), deformari (incurbari); mainile pot prezenta retractii, deformari sau amputatii congenitale (sechele dupa maladie amniotica);
- centura scapulara (umeri cazuti sau ridicati, cu omoplatii mult indepartati - scapulae alatae -, asimetrici etc.);
- soldurile (scurtarea membrului inferior, asimetrie in luxatii coxofemurale, anchiloze cu sau fara retractii musculare etc.);
- articulatiile (normale sau deformate, indeosebi prin sechele de
artrita cronica junila, mai cu seama la micile articulatii interfalangiene de la maini);
- coloana rtebrala:
. normala: in frontal, linia apofizelor spinoase, situata pe rticala care pleaca de la nilul protuberantei occipitale externe, cade in pliul interfesier; in sagital, rticala pornita de la tragus atinge partea anterioara a umarului, taie marginea inferioara a cutiei toracice la jumatatea distantei dintre ul anterior si cel posterior al trunchiului si trece prin centrul fetei externe a marelui trohanter, cazand la mijlocul piciorului;
. deviata: lateral (atitudine scoliotica sau scolioza constituita), anteroposterior (cu concavitatea inainte - atitudine cifotica sau cifoza constituita - ori cu concavitatea orientata inapoi - atitudine lordotica sau lordoza constituita) ori combinata (cifoscolioze sau cifolordoze).
In baza elementelor somatoscopice descrise anterior se poate aprecia postura subiectului examinat, care rezulta din considerarea aspectului acestuia privit din profil. Astfel se descriu:
. postura foarte buna: cand axele longitudinale ale capului, trunchiului si membrelor pelvine sunt in acelasi frontal, toracele este proeminent, cu umerii si omoplatii situati simetric, abdomenul este plat, iar curburile coloanei rtebrale sunt fara accentuari pronuntate in sagital;
. postura satisfacatoare: cele 3 axe amintite prezinta un inceput de deviatie unghiulara intre ele, cu capul usor aplecat inainte, toracele este mai putin bombat, iar curbura coloanei dorsale este mai accentuata;
. postura rea: toracele sau abdomenul este proeminent datorita devierii axiale a membrelor sau accentuarii lordozei lombare;
. postura foarte rea: cand toate abaterile descrise mai sus sunt foarte pronuntate.
In baza examenului somatoscopic prezentat se mai poate aprecia si tipul constitutional dupa clasificarea lui Sheldon, utilizata in prezent mai frecnt:
. ectomorf (longilin astenic, cerebral, cerebroton, leptosom dupa alte clasificari mai chi);
. mezomorf (muscular, somatoton, atletic, normostenic);
. endomorf (digestiv, picnic, visceroton, hiperstenic sau brevilin astenic).
Aceste tipuri constitutionale pot fi elemente utile in orientarea spre anumite profesiuni sau domenii de activitate.
Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
Trebuie sa se aiba in dere existenta si caracterul perilor pubieni, axilari si ai fetei (la baieti), volumul glandelor mamare (la fete), data primei menstruatii si caracterele ciclului lunar (la fete), iar la baieti, caracterul scrotului, momentul schimbarii vocii, al producerii primelor polutii.
b) Examenul somatometric (antropometric)*)
__________
*) Valorile de referinta nationala ale principalilor indicatori somatometrici (inaltime, greutate, perimetru cranian si toracic) sunt silite pe baza masuratorilor efectuate din 7 in 7 ani in intreaga tara de catre Institutul de Sanatate Publica Bucuresti.
Reprezinta un element capital in definirea dezvoltarii fizice. Cu ajutorul lui se poate sili daca un subiect are o statura normala sau nu ori daca greutatea sa raportata la inaltime este normala sau prezinta o supra- ori o subponderabilitate. Acest examen are in dere urmatorii indicatori:
- inaltimea, masurata cu antropometrul, gradat in centimetri si in milimetri, este un indicator care poate arata influenta unor factori din mediul ambiant (alimentatie, odihna si activitate, iluminat, miscare, regimul de viata in general) sau intern (dirse afectiuni cu influente asupra cresterii staturale, altele decat cele endocrine sau genetice), exercitata de-a lungul unei perioade mai indelungate. Din cauza tasarii discurilor interrtebrale spre sfarsitul unei zile, precum si din cauza relaxarii ligamentelor inter- si parartebrale spre seara este de recomandat ca masurarea staturii sa se faca in cursul diminetii. Pozitia corecta a determinarii acestui parametru este urmatoarea: subiectul se va sprijini cu spatele pe un rtical (perete), cu calcaiele, fesele si omoplatii lipiti de acest posterior, cu varfurile picioarelor usor departate, dar cu calcaiele apropiate, cu genunchii in extensie, bratele intinse de-a lungul corpului, iar cu capul asezat astfel incat unghiul extern al orbitei si marginea superioara a conductului auditiv extern sa fie pe aceeasi linie orizontala. Cursorul antropometrului in aceasta pozitie va atinge capul la nilul rtexului.
Citirea se va face in centimetri si in milimetri. Inainte de masurare se va rifica cu firul de plumb rticalitatea antropometrului;
- greutatea, parametru mai labil la influenta factorilor ambientali (alimentatie indeosebi) sau interni (transpiratie, boli acute digesti sau febrile etc.), se apreciaza cu cantarul de persoane. Cantarirea se face cu subiectul cat mai sumar imbracat (de preferat gol). Inainte de masurare se va rifica exactitatea aparatului (cu greutati de 5 kg) si sensibilitatea sa (cu o greutate de 100 g). Exprimarea se face in kilograme si sute de grame;
- perimetrul toracic se determina cu panglica metrica, luandu-se ca puncte de reper unghiul inferior al omoplatilor (dorsal) si mezosternal la nilul articulatiei condrosternale a coastei IV (ntral); la fetele cu glande mamare dezvoltate se va trece cu panglica deasupra sanilor.
Inregistrarea, determinata in pauza respiratorie, se citeste in centimetri si in jumatati de centrimetru.
Silirea diagnosticului individual de dezvoltare fizica se face in raport cu varsta, sexul si mediul de pronienta al subiectilor (mediu urban sau rural). Varsta se calculeaza prin rotunjire, considerandu-se ca apartinand aceleiasi varste (in ani) toti subiectii care la data examenului au varsta cuprinsa intre anul respectiv +/- 6 luni (de exemplu, au 14 ani toti subiectii care la data examinarii au varsta cuprinsa intre 13 ani si 6 luni implinite si 14 ani si 6 luni fara o zi).
Se apreciaza mai intai daca subiectul instigat are indici somatometrici cuprinsi in anumite clase sigmale, andu-se datele sale cu valorile standard silite prin masuratori efectuate pe loturi reprezentati din intreaga tara.
In functie de sigma (abaterea sau deviatia standard), indicator statistico-matematic, se descriu urmatorii indici:
. foarte mari, cuprinsi intre media +2 sigma si media +3 sigma;
. mari, cuprinsi intre media +2 sigma si media +1 sigma;
. mijlocii, cuprinsi intre media +1 sigma si media -l sigma, care se pot subdivide in:
- mijlocii 2, cuprinsi intre media +1 sigma si medie;
- mijlocii 1, cuprinsi intre medie si media -l sigma;
. mici, cuprinsi intre media -l sigma si media -2 sigma;
. foarte mici, cuprinsi intre media -2 sigma si media -3 sigma.
Comparand datele subiectului masurat cu datele prevazute in elele cuprinzand indicii standard pentru varsta, sexul si dupa mediul de pronienta, se sileste in ce categorie de indici se incadreaza inaltimea, greutatea si perimetrul sau toracic. Daca subiectul are indici ai staturii mici sau foarte mici, se poate afirma ca el este hipostatural (de gradul I sau II etc.), daca are indici mijlocii, se considera a fi normostatural, iar daca indicii sai sunt mari sau foarte mari, atunci este hiperstatural (de gradul I sau II etc.). Pentru a afirma insa daca el este hipo- sau hiperponderal, trebuie sa se recurga la metoda corelativa, prin care se raporteaza greutatea subiectului la talia sa. Daca atat inaltimea, cat si greutatea se afla in aceeasi zona de variabilitate sigmala (de exemplu, in zona indicilor mici), el este armonic dezvoltat fizic sau normoponderal pentru statura sa; daca insa indicii staturali si cei ponderali sunt situati in zone de variabilitate diferite, dezvoltarea fizica se apreciaza ca fiind dizarmonica (cu plus de greutate, respectiv hiperponderal, daca indicii de greutate sunt superiori celor ai inaltimii, spre exemplu, indicii mijlocii ai inaltimii si mari sau foarte mari ai greutatii ori inrs, cu minus de greutate - respectiv hipoponderal - in cazul in care indicii staturali sunt superiori celor ponderali, ca de pilda, indici mijlocii ai inaltimii si indici mici sau foarte mici ai greutatii).
c) Fiziometria (masurarea unor indicatori functionali)
Poate fi considerata ca parte componenta si a examinarii anumitor aparate si sisteme, in functie de indicatorii functionali respectivi, si nu numai ca o latura prin care se poate defini dezvoltarea fizica a subiectului.
In functie de dotarile cabinetului respectiv se poate instiga o multime de indicatori functionali cu ajutorul unor probe simple (masurarea pulsului de repaus, a tensiunii arteriale, a capacitatii vitale pulmonare sau a componentelor acesteia, a fortei musculare manuale).
. Capacitatea vitala pulmonara*) se determina cu ajutorul spirometrului.
Subiectul va fi in prealabil invatat sa faca o inspiratie profunda pe gura si apoi printr-o expiratie maxima sa introduca tot aerul in spirometru. Se vor face doua probe si se va inregistra cifra maxima obtinuta, in cm3. Presa bucala este dezinfectata dupa fiecare subiect intr-o solutie de permanganat de potasiu.
. Forta musculara a mainii*) se inregistreaza cu dinamometrul.
Subiectul tine dinamometrul in palma si il strange cat poate de tare, fara miscari suplimentare. Se vor face doua probe si se va inregistra cifra maxima obtinuta pe scara de presiune a dinamometrului in kilograme forta. Proba se executa de obicei cu mana dreapta, cu exceptia subiectilor stangaci, la care testarea se efectueaza pentru mana stanga.
Valorile obtinute se a cu cele din el pentru mana dreapta.
. Frecnta pulsului*) se inregistreaza prin palparea arterei radiale. Numararea se va face timp de un minut, la subiectul in pozitie sezanda, dupa un repaus de minimum 5 minute. Frecnta pulsului se va inregistra inainte de masurarea tensiunii arteriale.
. Tensiunea arteriala*) se determina in pozitie sezanda, dupa inregistrarea pulsului. Se vor folosi aparatele cu manseta pentru adulti, de 12 cm latime, prevazute cu manometre rificate. Tensiunea arteriala se va inregistra de doua ori pentru inlaturarea modificarilor datorate racirii pielii prin contact cu manseta si a reactiilor psihice produse de examen. Se vor inregistra tensiunea maxima si tensiunea minima in mm Hg.
__________
*) Valorile de referinta nationala ale capacitatii vitale pulmonare, fortei musculare manuale, frecntei pulsului si tensiunii arteriale se silesc din 7 in 7 ani, pe baza unor determinari la nil national, de catre Institutul de Sanatate Publica Bucuresti.
ANEXA Nr. 8c)
EXAMENUL OFTALMOLOGIC
Se urmareste depistarea principalelor boli oftalmologice intalnite la copii si tineri:
- bolile inflamatorii - conjunctivite (foliculara, primavaratica, epidemica, unghiulara, purulenta), cheratoconjunctivite flictenulare (eczematoasa, alergica, tuberculoasa), dacriocistita, blefarita;
- traumatismele globului ocular;
- afectiunile congenitale (cataracte congenitale);
- strabismul - latent sau manifest;
- tulburarile de dere - vicii de refractie, tulburarile simtului derii colorate (discromatopsie).
Tehnica depistarii tulburarilor de dere**)
___________
**) Se efectueaza de catre personalul mediu sanitar, cu exceptia examinarii copiilor in varsta de 6 ani, care se efectueaza de catre medic.
Viciile de refractie se depisteaza folosindu-se optotipul (lou de carton cu litere, numere sau litera E in diferite pozitii). Se plaseaza optotipul in asa fel incat lumina de la o fereastra sau dintr-o sursa luminoasa sa cada pe el. Subiectul examinat se afla la o distanta de 5 m*) fata de optotip (cu spatele la sursa de lumina). Determinarea acuitatii vizuale se face separat pentru fiecare ochi. Pentru aceasta se acopera succesiv cate un ochi cu un opercul de carton, evitandu-se apasarea. Citirea semnelor se face de sus in jos, examinatorul indicand subiectului semnul si cerandu-i sa il recunoasca (ce litera, ce numar este sau in ce parte se afla deschizatura semnului E).
___________
*) La optotipurile standard, cu cifre, distanta de la care se citeste este de 3 m.
Subiectul cu o buna
acuitate vizuala distinge toate randurile de semne; in acest caz se noteaza cu VAO = 1 (dere ambii ochi = 1).
Daca subiectul nu distinge toate randurile de semne, se va nota pentru fiecare ochi fractiunea tiparita in stanga optotipului, care corespunde randului cu cele mai mici semne pe care le-a putut citi subiectul (2/3; 1/2 etc.). Rezultatele se inscriu in fisa pentru fiecare ochi: VOD = ..; VOS = .. .
La subiectii emotivi se recomanda repetarea controlului.
Tulburarile simtului derii colorate (discromatopsie). Se cere copilului ca dintr-un numar de jurubite (4-5 nuante de rosu, 4-5 nuante de rde, 2-3 nuante de albastru, 2-3 nuante de bej, 2-3 nuante de galben, 2-3 nuante de gri) sa le aleaga numai pe cele de rosu (inclusiv nuante ale acestuia), apoi sa le aleaga pe cele de rde si la final pe cele de albastru.
Daca subiectul greseste la una dintre cele 3 alegeri (fie ca nu extrage toate nuantele din culoarea respectiva, fie ca alege si alte culori), acesta va fi considerat ca suspect de discromatopsie.
Vor fi indrumati catre specialistul oftalmolog pentru examinare si entuala dispensarizare subiectii care la examinare au la un ochi sau la ambii ochi o dere egala sau mai mica de 1/2, cei suspectati de discromatopsie, cei cu devieri ale globului ocular, deformari ale pleoapelor, infectii etc., precum si subiectii care poarta ochelari. Rezultatul examenului de specialitate va fi comunicat cabinetului medical care a trimis subiectul.
ANEXA Nr. 8d)
EXAMENUL O.R.L.
Examenul nasului urmareste depistarea:
- malformatiei nazale sau a displaziei aparute in urma unei boli cronice ori a unui traumatism;
- obstructiei nazale determinate la prescolar si la scolarul mic de getatii adenoide, iar la scolarul mare, de polipoza nazala, deviatii de sept, formatiuni tumorale ale cavumului;
- infectiei repetate nazale sau rinofaringiene;
- secretiei nazale (seroasa, seromucoasa, purulenta), determinata de
rinita cronica,
alergia nazala, rinosinuzita.
Examenul faringelui are in dere aspectul si volumul amigdalelor palatine, urmarind depistarea amigdalitei cronice (amigdale hipertrofice sau nu, infectie de focar). Se insista asupra datelor anamnestice privind trecutul amigdalian si entualele complicatii la distanta (R.A.A., nefrita etc.).
Examenul urechii consemneaza:
- entualele malformatii ale urechii externe;
- prezenta scurgerilor auriculare (otita medie supurata) si, in caz pozitiv, de cand dateaza otoreea.
. Depistarea tulburarilor de auz**)
__________
**) Se efectueaza de personalul mediu sanitar, cu exceptia examinarii copiilor de 6 ani, care se efectueaza de medic.
Vorbirea corecta a copilului este cel mai bun text ca acesta aude corect.
Se cerceteaza acuitatea auditiva prin metoda vocii soptite sau conrsationale.
Se considera deficient auditiv copilul care nu aude vocea conrsationala de la distanta de 4-5 m si vocea soptita de la distanta de 0,5-0,8 m***).
___________
***) Subiectii care nu percep vocea soptita de la 5-6 m se considera ca au un grad usor de deficienta auditiva daca la aceeasi distanta aud vocea conrsationala.
De cele mai multe ori la copilul mic hipoacuzia este semnalata de parinti sau educatori, copilul mare semnaland-o singur.
. Depistarea tulburarilor stibularecare duc la deficiente de echilibratie se face prin probe stibulare spontane (semn Romberg sensibilizat prezent, rtij, nistagmus).
Evidentierea unor afectiuni, suspectarea unor tulburari de auz sau de echilibratie impun trimiterea copilului la specialistul O.R.L.
ANEXA Nr. 8e)
EXAMENUL
dezvoltarii neuropsihice a copilului cu varsta cuprinsa intre 4 si 7 ani
Urmareste cunoasterea dezvoltarii psihice in general si a principalelor aspecte ale dezvoltarii celor 4 domenii comportamentale (motor, cognitiv, rbal, social-afectiv) in derea silirii diagnosticului de normalitate sau subnormalitate psihica.
Ritmul examinarilor este anual.
Diagnosticul individual apreciaza dezvoltarea psihica in raport cu caracteristicile de normalitate ale varstei. In cazul unei intarzieri in dezvoltarea psihica se urmareste perioada de instalare, daca intereseaza unul, mai multe sau toate comportamentele si modul in care evolueaza cu varsta (catre silizare sau compensare).
Pentru testarea dezvoltarii psihice si interpretarea rezultatelor obtinute sunt necesare urmatoarele:
- material tehnic pentru examinarea dezvoltarii psihice;
- elul cu punctajul de normalitate al fiecarei varste;
- elele cu caracteristicile de normalitate ale dezvoltarii psihice la prescolari, cuprinzand principalele componente care trebuie urmarite in evolutia lor pe scara varstelor, pentru fiecare domeniu comportamental. Se examineaza copin sanatosi la implinirea varstei cronologice, cu un corectiv de +/- 3 luni; cei bolnavi sau convalescenti se amana. La examinare copin trebuie sa fie linistiti si bine dispusi, nu agitati, gareti sau somnolenti.
Examinarea se face intr-o camera linistita sau intr-o sala de grupa, dar izolat de ceilalti copii. Aprecierea dezvoltarii psihice a copilului se efectueaza printr-o examinare completa, aplicandu-se toate probele de varsta, utilizandu-se materialul tehnic prevazut si respectandu-se indicatiile de notare si de interpretare a rezultatelor. Consemnarea rezultatelor se face individual, fiecare proba de varsta (intrebare) rezolvata corect se noteaza cu 1, cele nerezolvate, cu 0.
Totalul punctelor realizate reprezinta punctajul individual.
Examenul in gradinite se efectueaza de educatoarea grupei de prescolari, iar rezultatul se comunica cabinetului medical al colectivitatii.
ANEXA Nr. 8f)
EXAMENUL ENDOCRINOLOGIC
Scopul examenului endocrinologic este de a sesiza si de a indruma spre specialistul endocrinolog prescolarul, elevul sau studentul consultat ori aflat in evidenta cabinetului medical, care prezinta tulburari endocrine sau de crestere.
Silirea hiper- sau hipofunctiei glandulare se face tinandu-se seama de varsta subiectului examinat si de urmatoarele criterii de activitate pentru fiecare glanda:
Hipofiza:
- hiperfunctie - hipertrofie staturala peste 3 sigma, pubertate accelerata, semne de gigantism sau acromegalie;
- hipofunctie - hipotrofie staturala sub 3 sigma (nanism armonic), infantilism genital,
diabet insipid (diureza peste 2-3 l/24 de ore, cu densitatea in jur de 1.000);
Tiroida (examen local; volumul glandei - normal sau hipertrofiat):
- hiperfunctie - slabire, tahicardie, exoftalmie, nervozitate, insomnii;
- hipofunctie - hipotrofie staturala dizarmonica, bradipsihie, bradikinezie, constipatie, macroglosie, somnolenta, hipercheratoza, bradicardie;
Paratiroida:
- hiperfunctie - deformari sau chisturi osoase;
- hipofunctie - semnul Chwostek prezent (exciilitatea orbicularului buzelor), semnul Weiss prezent (exciilitatea orbicularilor pleoapelor), tulburari trofice dentare si ale fanerelor, crize tetanice;
Pancreasul:
- hiperfunctie - crize hipoglicemice (transpiratii, lipotimii, apetit crescut);
- hipofunctie - diabet zaharat;
Suprarenala:
- hiperfunctie - striuri cutanate rosii, obezitate, facies rosu, hipertricoza, hipertensiune arteriala;
- hipofunctie - astenie, adinamie, hipotensiune arteriala, hiperpigmentare,
pilozitate sexuala redusa (axilara, pubiana);
Gonade:
- fete: glande mamare - volum; pilozitate sexuala; menstre - data aparitiei si caracterele (pubertate normala - menarha la fete intre 11 si 14 ani);
- baieti: pilozitate, schimbarea vocii, musculatura; dimensiunile penisului si testiculelor (entuale ectopii) - pubertate normala la baietii intre 12 si 15 ani.
Tulburari getati pubertare:
- jocuri tensionale (oscilatii ale T.A.), lipotimii, transpiratii, tahicardie.
