FIZIOLOGIE ACTH este produs de catre corticotrope, care alcatuiesc aproximativ 15% din celulele hipofizei anterioare, fiind localizate indeosebi in regiunea centrala a glandei. ACTH este sintetizat ca parte a unei molecule precursoare, cu dimensiuni mai mari, numita pro-opiomelanocortina (POMC, 265 amino-acizi). ACTH contine 39 aminoacizi, cei 26 aminoacizi dinspre capatul N-terminal avand o activitate biologica aproape completa. In
hipofiza anterioara POMC este clivata, formand ACTH, (3-lipotropina si un precursor N-terminal.
ACTH controleaza eliberarea cortizolului din corticosupra-renala. Desi aldosteronul este reglat in principal de catre sistemul renina-angiotensina, ACTH stimuleaza, de asemenea, eliberarea sa in faza acuta. Alti derivati ai POMC, cum este hormonul y-melanocitostimulator (y-MSH), influenteaza productia aldoste-ronului si se gasesc in concentratii plasmatice crescute la pacientii cu hiperaldosteronism idiopatic. Pacientii cu deficit de ACTH au o productie de aldosteron apropiata de normal si nu necesita terapie de substitutie cu mineralocorticoizi.
Hormonul eliberator al corticotropinei (CRH) este principalul reglator, dar nu singurul, al eliberarii ACTH. CRH este alcatuit dintr-un singur lant polipeptidic, cu 41 aminoacizi. CRH este produs in primul rand de neuronii nucleilor parantriculari ai hipotalamusului, insa este prezent si in alte regiuni ale creierului, cum sunt sistemul limbic si cortexul, ca si in placenta, pancreas,
intestin simedulosuprarenala. CRH circulant, care in majoritate are origine extrahipotalamica, este legat de o proteina de transport cu afinitate crescuta. CRH stimuleaza sinteza AMP ciclic, regleaza nilul calciului intracelular si creste concentratia ARN-ului mesager al POMC. Vasopresina creste capacitatea CRH de stimulare a ACTH, printr-un mecanism independent de AMP ciclic, si poate aa rol fiziologic in eliberarea ACTH. Naloxona, antagonist opioid, elibereaza CRH (in consecinta si ACTH) la om.
ACTH este eliberat intermitent, cu un ritm circadian. Dupa un
somn normal, concentratia de ACTH atinge cel mai inalt nil dimineata (in jurul orei 4 a.m.) si cel mai scazut seara tarziu. Ritmul diurn normal al cortizolului plasmatic se produce ca urmare a acestor modificari ale ACTH. in
insuficienta corticosuprarenaliana primara (boala Addison), concentratia de cortizol este scazuta iar cea de ACTH este crescuta, determinand hiperpigmentare datorita proprietatii ACTH-ului de stimulare a melanocitelor. Administrarea cortizolului inhiba eliberarea ACTH, un fenomen dependent de rata de crestere
a cortizolului si de concentratia sa absoluta. Nilul crescut de cortizol plasmatic inhiba eliberarea ACTH produsa prin CRH si poate suprima eliberarea CRH. Cand se administreaza doze farmacologice de glucocorticoizi pentru perioade lungi de timp, axa hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenaliana poate ramane inhibata mai multe luni dupa oprirea medicatiei, probabil ca rezultat al supresiei prelungite a CRH hipotalamic ( modulul 332).
Stressul, incluzand hipocalcemia, interntiile chirurgicale, epuizarea psihica, stimuleaza eliberarea ACTH, partial prin cresterea eliberarii CRH. Totusi, cantitatea de ACTH eliberata este mai mare decat ar putea fi obtinuta prin stimularea maximala cu CRH. in afectiunile sere, necesarul de cortizol poate creste de peste zece ori; imposibilitatea asigurarii cantitatii necesare de cortizol in aceste situatii poate determina insuficienta corticosuprarenaliana simptomatica, atunci cand rezerva glandulara nu este adecvata.
Sistemul imun este strans legat de axul hipotalamo-hipo-fizo-corticosuprarenalian (HPA). Glucocorticoizii inhiba reactivitatea imunologica, iar mediatori imuni precum interleukina-l sunt stimulatori puternici ai secretiei ACTH. Acesti mediatori pot explica partial legatura care exista intre "stress\" si activarea HPA, raspunsul cortizolic produs limitand raspunsul imun.
La persoanele normale, nilul ACTH-ului circulant este scazut - 2-l8 pmoli/1 (10-80 pg/ml). Determinarea ACTH plasmatic prin utilizarea testelor obisnuite este dificila si deseori nu se pot diferentia valorile scazute de cele normale. Determinarile intamplatoare ale ACTH au o semnificatie clinica scazuta. Testele pentru diagnosticarea insuficientei si hiper-functiei corticosuprarenaliene se bazeaza pe determinarea nilului cortizolic si al meolitilor sai si mai putin pe determinarea ACTH.