mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Ecografia
Index » Explorari moderne in chirurgie » Ecografia
» Patologia hepato-biliara

Patologia hepato-biliara







Ecografia se executa a jeun de cel putin 6 ore; pentru a evita prezenta gazelor intestinale care interfereaza imaginile se pot administra in prealabil substante absorbante sau se recomanda cate zile un alimentar le prezinta pentru creier" class="alin2">regim alimentar corespunzator.Inainte de inceperea explorarii se palpeaza abdomenul, fiind obligatoriu ca ecografistul sa cunoasca datele clinice ale pacientului si ceea ce se urmareste prin acest examen. Pentru explorarea ficatului se utilizeaza sonde abdominale cu frecvente de 2,5-3,5 MHz. Bolnavul este asezat in decubit ventral, cu spatele putin mai ridicat si efectueaza inspiruri profunde, cu expir blocat pentru a facilita coborarea colonului plin cu gaze.


Examinarea sistematica a ficatului permite descrierea anatomiei segmentare incepand de la jonctiunea celor trei vene suprahepatice (recunoscute prin pulsatiile intraparenchimatoase) cu vena ca aflata pe fata anterosuperioara a ficatului; mobilizand sonda ecografului spre dreapta si spre stanga, paralel cu cele trei vene, se obtin informatii despre ramificatiile acestor se pana la nivelul ramurilor cu diametrul de 2-3 mm.
Ecografia orienta recomandarea altor investigatii necesare precizarii diagnosticului: scintigrafia, arteriografia, CT, IRM. Ecografia este importanta pentru a aprecia operabilitatea leziunii/leziunilor. Metoda nu are sensibilitatea colangiografiei in identificarea calculilor coledocieni. Pentru examenul histopatologic al unor leziuni hepatice este recomandata biopsia ecoghidata.
Ecografia poate decela hepatopatii difuze netu-morale si hepatopatii tumorale.
Ciroza hepatica poate fi diagnosticata ecografic in majoritatea cazurilor, dar intr-un procent de 10% din cazuri ficatul poate avea ecostructura normala. Ficatul poate apare atrofie (ciroza etanoiica, stadii ansate) sau marit de volum, integral sau numai un lob; contururile ficatului sunt boselate si rotunjite. Deseori este prezenta steatoza care da un aspect hipereco-gen omogen sau neomogen. Structura hepatica este nodulara, macronodulii fiind mai frecvent obserti decat micronodulii (1-3 mm) Se gasesc si semnele de hipertensiune portala: vena porta dilatata cu diametru > 10 mm, ascita in cantitate riabila, spleno-megalie (axul mare > 12 cm), dilatarea ricoasa a venelor epiplooice, splenice, renale stangi, repermea-bilizarea venei ombilicale.In cadrul hepatopatiilor tumorale benigne se descopera chisturi seroase, hemangioame, adenoame, hiperplazie nodulara difuza si, mai ales, un chist hidatic hepatic.
Ecografia evidentiaza uneori, la un examen pentru alt diagnostic, prezenta unui chist biliar, care frecvent apare izolat si necomplicat, identificat ca o formatiune de dimensiuni mici, rotunda, lipsita de ecoge-nicitate, cu intarire posterioara, fara perete (.4).
Alteori, chistii sunt multipli, iar cand se asociaza cu prezenta de chisti renali sunt sugestivi pentru diagnosticul de boala polichistica hepato-renala. Tot intamplator, poate fi evidentiat si un angiom hepatic
- formatiune solitara, rotunda, cu dimensiuni sub 4 cm, cu hiperecogenicitate relativ omogena si intarire posterioara, bine delimitata (. 5). Angioamele mari au structura neomogena, centrul fiind hipoecogen si prezinta intarire posterioara.
Adenoamele hepatice apar ecografic ca noduli bine delimitati, cu structura omogena, hipoecogena sau usor hiperecogena, mai rar cu aspect heterogen mixt. Hiperplazia nodulara focala se evidentiaza ecografic ca o formatiune tumorala rotunda, imprecis delimitata, cu structura izoecogena, prin care trec se porte si suprahepatice.
Pentru chistul hidatic hepatic, Gharbi descrie 5 tipuri ecografice: tipul I - chist hidatic unicular; tipul II - imagine lichidiana cu perete decolat; tipul III
- colectie lichidiana cloazonata (aspect areolar, in "fagure de miere\"); tipul IV - formatiuni pseudotu-morale; tipul V - chist hidatic calcificat (. 6). De asemenea, se pot obser compresiunea organelor Ecografia are un rol important in diagnosticul precoce al unui carcinom hepatocelular dezvoltat frecvent pe un ficat cirotic.
Forma nodulara de carcinom hepatocelular apare ca o formatiune tumorala rotunda sau polilobata, mai frecvent unica, hipoecogena (tumori mici) sau hiper-ecogena (tumori voluminoase), uneori cu un halou hipoecogen in jur, care este foarte sugestiv pentru diagnostic (. 8).
In formele infiltrative (deseori dezvoltate dupa cirozele postvirale) se constata prezenta unor plaje heterogene, imprecis delimitate (. 9). Un semn important pentru diagnostic este evidentierea trombozei segmentare sau extinse a unui ram al venei porte, la capatul proximal al trombusului putandu-se obser un hepatocarcinom care, and structura foarte asemanatoare cu a parenchimului invecinat, poate scapa unui examen mai putin atent. Extinderea intracanalara este depistata ecografic prin prezenta unei mase tumorale cu dilatare asimetrica a cailor biliare intrahe-patice. Ecografia cauta si adenopatiile hilare sau celiace. Prin punctie ecoghidata si examen histopa-tologic se poate preciza diagnosticul.


Ficatul este sediul frecvent al metastazelor, pornite cel mai adesea de la cancerul colorectal. Formele nodulare, cele mai frecvente, sunt rotunde sau olare, cu limite imprecise, uneori confluente, cu halou peritumoral hipoecogen, realizand aspectul de "ochi de taur\" sau "cocarda\" (. 10). Cel mai frecvent, nodulii sunt hiperecogeni, dar se intalnesc si noduli hipoecogeni sau forme mixte. in general, metastazele pornite de la tumorile mucosecretante digestive, tumorile endocrine si renale dau metastaze hiperecogene, in timp ce tumorile pancreasului exo-crin si cancerele sanului dau metastaze hipoecogene. Examenul ecografic reprezinta tehnica standard in depistarea numarului si a sediului metastazelor.

Diagnosticul diferential se face cu limfoamele hodgkiniene si nonhodgkiniene, localizate la nivelul ficatului, care se prezinta sub forma de noduli hipoecogeni sau ca infiltratii hiperecogene periportale.
Colangiocarcinomul intrahepatic poate fi confundat cu carcinomul hepatocelular, fiind mai usor de diagnosticat atunci cand se constata o dilatare localizata, asimetrica a cailor biliare intrahepatice, cu atrofia lobului hepatic.
Ecografia ramane, deocamdata, pe primul loc in algoritmul explorarilor obligatorii ale oricarui bolnav la care se suspicioneaza o patologie biliara. Uzual se utilizeaza ecografe standard cu sonde electronice cu
frecvente de 3,5 sau 5 MHz (la copii si pacientii slabi).
Explorarea incepe cu bolnavul in decubit dorsal, apoi in decubit lateral stang si ortostatism, ceea ce permite examinarea intregii regiuni hepato-bilio-pan-creatice, o mai buna obserre a pediculului hepatic si a segmentului inferior al coledocului. Imaginea este mai clara daca se cere pacientului sa execute un inspir fortat si blocat pentru a cobori ficatul si cula biliara sub nivelul marginii costale. CBP apare ca o structura tubulara fina, plasata imediat la dreapta si inaintea venei porte, evidentiata mai bine printr-o sectiune paralela cu axul pediculului hepatic sau pe o sectiune anteroposterioara prin pancreasul cefalic. Imaginile ecografice in litiaza culara sunt riabile in functie de numarul si dimensiunea calculilor. in litiaza necomplicata cula biliara apare rotunda, cu pereti fini; calculii se vizualizeaza ca formatiuni hiperecogene, cu intarire posterioara, mobili cu schimbarea pozitiei pacientului, mai bine evidentiati cand depasesc 3 mm in diametru Calculii voluminosi au un aspect hiperecogen in arc de cerc. Calculii mai mici de 3 mm se prezinta fie ca mici imagini hiperecogene declive, mobile, deseori fara con de umbra posterior, fie ca un sediment decliv ecogen, cu intarire posterioara. Mai rar, calculii mici sunt flotanti. Bila hiperconcentrata, "groasa\", apare hiperecogena, uneori putand sa acopere imaginea calculilor. Interpretari fals pozitive pot sa apara prin cuduri ale coletului cular sau in prezenta gazelor intestinale. Sensibilitatea ecografiei in depistarea litiazei culare este de pana la 98%.
\"\\n colecistita acuta, semnu\\ Murphy ecografic (apasarea usoara cu sonda la trecerea peste regiunea culara) este pozitiv.
Datorita edemului si prezentei infiltratiei inflamatorii peretele cular este ingrosat (> 4 mm), cu dublu contur (. 11). Colecistul este destins, cu diametru transversal > 4 cm, frecvent prezentand in interior calculi si/sau bila "groasa\", mai rar cu aspect ecogen al continutului intracular in piocolecist (. 12). in colecistita gangrenoasa se evidentiaza necroza parietala, iar in colecistita emfizematoasa (la diabetic) se d mici arii ecogene cu umbra acustica (gaz intracular).
Colecistita cronica apare fie ca o ingrosare parietala mai mult sau mai putin importanta, fie cu aspect de "cula de portelan\", cu perete calcifiat, cu o zona reflectogena densa.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Explorari moderne in chirurgie:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai