Diagnosticul de pancreatita cronica este relativ usor de silit atunci cand ecografia standard si CT deceleaza dilatarea Wirsungului, calcificari si/sau imagini pseudochistice, dar pentru situatiile de incertitudine cea mai buna explorare o poate oferi colangiopancreatografia retrograda endoscopica, a carei sensitivitate diagnostica o poate egala, uneori chiar depasi, numai EES (sensitivitate 90%).
EES evidentiaza aceleasi aspecte ca si ultra-sonografia conntionala (calcificari intraparenchi-matoase sau canalare, pseudochisti, dilatatii cana-lare, hiper- sau atrofie parenchimatoasa), dar avantajul metodei consta in faptul ca identifica aceste leziuni mai precoce si cand sunt de dimensiuni mai mici, totodata constatand reducerea lumenului canalar inca din stadiile incipiente. Uneori, peretele canalului pancreatic poate fi hiperecogen.
Leziunile intraparenchimatoase precoce se descriu ca plaje de mici dimensiuni, hiperecogene, strabatute de septuri care dau un aspect heterogen, lobular. Nodulii pancreatici apar ca formatiuni hipoecogene, bine delimitate, cu aspect asemanator cu al car-cinoamelor. EES are avantajul de a evidentia calculii intraductali si calcificarile intraparenchimatoase de mici dimensiuni, care nu pot fi evidentiate prin alte tehnici imagistice conntionale.
Pseudochisturile pancreatice sunt bine delimitate; continutul lor este anecogenic, dar devine ecogen si/ sau heterogen atunci cand se complica prin hemoragie sau infectie intrachistica. Stenoza portiunii intrapancreatice a canalului coledoc determina dilatarea caii biliare. Stenozele biliare secundare pancreatitei cronice nu au aspecte caracteristice la explorarea EES. Anomaliile intraparenchimatoase sau canalare pot fi diferentiate de un proces tumoral cu ajutorul EES. Hipertensiunea portala secundara trombozei noase se insoteste de disparitia lu-menului nei splenice si de transformarea carnoasa peripancreatica.
Carcinomul pancreatic
Sensitivitatea EES in decelarea carcinoamelor pancreatice este de circa 95%, net superioara celei a CT (70%) sau ecografiei conntionale (65%). Aceasta diferenta este net valabila pentru tumorile cu diametru mai mic de 2 cm, pentru formatiunile mai voluminoase diferenta atenuandu-se. Din nefericire, pacientii se prezinta la consult medical cand
tumora se afla in stadii avansate si poate fi usor diagnosticata prin examenele conntionale. EES isi probeaza mai bine eficienta in leziunile nodulare de mici dimensiuni, care apar deseori in contextul unei pancreatite cronice si care necesita o
punctie EES-ghidata pentru surprinderea unei entuale leziuni carcinomatoase.
Aceste
tumori apar la EES ca mase nodulare hipoecogene, dar fara aspecte caracteristice, ceea ce le face greu de diferentiat de leziunile inflamatorii. Avantajele metodei constau in silirea relatiilor tumorii cu duetele biliare si pancreatice, precum si in evaluarea invaziei carcinomatoase locale. Pe baza acestor date se poate sili rezecabilitatea tumorii. Constatarea invaziei posterioare noase (aspect burjonat intralumenal, ingustarea lumenului nei porte), extensiei la regiunea celiaca si la originea
mezentericei sunt semne care contraindica un gest chirurgical cu viza radicala.
Adenopatiile metastatice apar hipoecogene, rotunde, net delimitate. Uneori, tumorile voluminoase se insotesc de intere\'sarea regiunilor celiaca si mezenterica, cu aparitia de zone hipoecogene si a unei dungi la nilul tesutului adipos retroperitoneal. Aceste modificari pot fi foarte bine descrise si prin CT.
