Ecografia splinei se realizeaza la pacientul in decubit dorsal sau lateral drept, prin sectiuni longitudinale si transversale stangi, cu o sonda de 3,5/ 5 MHz. Determinarea dimensiunilor splinei se poate realiza mai bine daca se cere pacientului sa efectueze un inspir profund si blocat.
In
contuziile splinei ecografia deceleaza o colectie intraperitoneala perisplenica, riabila cu pozitia pacientului, care in timp evolueaza spre aspect hiperecogen, apoi hipoecogen.
Hematoamele sunt vizualizate ca si colectii localizate subcapsular, cu structura anecogena, nede-plasabile la schimbarea-pozitiei pacientului (. 16). Infarctul splinei, survenit frecvent pe o
splina patologica, se evidentiaza initial ca o arie triunghiulara orientata cu baza spre periferie, ulterior transfor-mandu-se intr-o cicatrice fibroasa ecogena sau com-plicandu-se prin suprainfectie (abces) sau formarea unui pseudochist. Abcesul splenic apare ca formatiune hipo- sau anecogena, neted conturata, cu zone de necroza sau gaze (aspect hiperecogen) in interior si cu pereti de grosime riabila. Chistul hidatic cu localizare splenica are acelasi aspect ecografic ca si cel hepatic. Chisturile dermoide apar ca formatiuni chistice, cu structura ecogena heterogena.
Leziunile maligne primitive splenice, aparute in cadrul unor limfoame sau leucoze, au structura nodulara, hipo- sau anecogena. Metastazele splenice (pornite mai ales de la melanoame, neoplasm pulmonar, prostata, mamar, colonie sau gastric), apar de obicei ca noduli hipoecogeni, mai rar and aspect hiperecogen, lichidian sau mixt. Calcificarile intra-parenchimatoase, unice sau multiple se gasesc in hematoame,
chist hidatic. Ecografia permite explorarea hipertensiunii portale (semne de
ciroza hepatica, leziuni pancreatice, prezenta unui cavernom, dilatatii ale venelor gastrice etc). Ecografia este importanta si in urmarirea postoperatorie a splenectomizatilor permitand evidentierea unei tromboze splenice (vena splenica dilatata cu o masa ecogena situata in lumenul sau, uneori extinsa pana la nivelul venei porte).
Patologia gastrointestinala
Stomacul golit are un aspect descris clasic "in ochi de taur\" - o zona hiperecoga centrala inconjurata de un halou clar, la randul sau inconjurat de o limita continua. Tumorile gastrice apar cu acelasi aspect ecografic, dar cu peretii mai ingrosati (infiltratia tu-morala).
Delimitarea acestor
tumori este mai clara dupa ingestia de apa, imaginea lor fiind cea a unei formatiuni semisolide, asemanatoare cu ecostructura pancreasului (care este plasat inapoia acestei imagini). Daca se deceleaza o masa tumorala suspecta localizata epigastric (. 17) se recomanda examenul baritat esogastric si endoscopia digesti cu biopsie. Pentru tumorile gastrice dezvoltate in straturile parietale profunde (schwanoame, leiomioame, sarcoame) si cu extensie extragastrica este mai dificil sa se sileasca sediul primar al tumorii; date mai precise se obtin la CT cu substanta de contrast in dilutie, in timp ce stadializarea (in functie de inzia parietala si exogastrica) formatiunilor maligne este mai facila prin ecoendoscopie. Limfoamele gastrice nu au caractere ecografice deosebite, cu exceptia situatiilor in care se insotesc de adenopatii gigante si/sau spleno-megalie; in principiu, aceste tumori sunt mai hipo-ecogene decat carcinoamele gastrice si, deseori, determina o infiltratie mai putin extinsa.
Ecografia si-a dovedit pe deplin utilitatea si in explorarea leziunilor neoplazice ale
intestinului subtire permitand evidentierea acestora, silirea originii lor digestive, aprecierea extensiei tumorale si
biopsia ecoghidata. Leziunile maligne sunt vizualizate ca mase exofitice intralumenale sau care determina in-grosarea peretelui, ocluzia sau inginatia intestinala. Leiomiosarcomul intestinului subtire este descris clasic ca o masa tumorala voluminoasa, heterogena, cu o zona centrala de aspect chistic. Identificarea unei arii centrale ecogenice este sugesti pentru prezenta de continut rezidual in lumenul intestinal sau a unei ulceratii, ceea ce este orientativ pentru originea gastrointestinala a tumorii. Tumorile carcinoide pot fi sugerate de prezenta cator anse ileale fixate, cu ingrosare parietala (proces inflamator retractil al me-zenterului), asociate sau nu cu o masa intralumenala hiperecogena.
Adenocarcinomul colonie este mai usor evidentiat atunci cand apare ca o masa polipoida intralumenala localizata la nivelul cecului sau colonului ascendent sau ca o ingustare circulara in localizarile pe descendent sau sigmoid.
Uneori se mai pot vizualiza stenoze intestinale cu/ fara ocluzie, ingrosari parietale hipoecogene neregulate cu un "miez\" ecogenic (mucoasa, continut intestinal), o masa heterogena care ingusteaza lumenul intestinal, inzia tumorala mezenterica sau a cavitatii peritoneale, metastaze hepatice, limfadenopatii mai mult sau mai putin voluminoase. Din nefericire, cele mai multe adenocarcinoame sunt diagnosticate cand devin simptomatice, deci cand au dimensiuni destul de mari (> 2 cm).
Tumorile de mici dimensiuni nu pot fi decelate. In cazul suspiciunii unei tumori maligne colonice se recomanda efectuarea irigografiei si a colonoscopiei.
Jumatate din localizarile primare digestive ale limfomului (2-4% din tumorile maligne gastrointes-tinale) intereseaza stomacul, o treime intestinul subtire (predominant ileonul terminal) si doar 16% colonul.
Aspectele ultrasonografice descrise sunt: masa tumorala voluminoasa endoexointestinala cu aspect pseudorenal; masa polipoida sau infiltrati care intereseaza mezenterul de vecinatate,
nodulii limfatici mezenterici care se dispun in jurul selor mezen-terice (semnul "sandwich-ului\"). Uneori se poate decela o masa hipoecogenica voluminoasa cu o zona centrala, lineara, cu ecouri de amplitudine inalta, umbrite, sugestive pentru ulceratia centrala a tumorii (mai frecventa in limfoamele non-Hodgkin ale
intestinului subtire). in zonele de ingrosare parietala lumenul intestinal apare fie de diametru normal, fie largit realizand aspectul descris ca "dilatatie pseudoane-vrismala\".
In mod normal, pe sectiunile longitudinale apendicele este vizualizat ca o structura tubulara aperi-staltica, inchisa terminal (in "deget de manusa\") si pornind din rful cecului, orientata medial sau inferior, mai rar situata retrocecal sau lateral de cec.In apendicita acuta se constata largirea diametrului anteroposterior al apendicelui la peste 7 mm (normal < 6 mm) si ingrosarea peretelui. Metoda ridica dificultati de explorare la pacientii obezi sau in prezenta gazelor intestinale. Sensitivitatea ei este de 80-90%, specificitatea de pana la 100%, iar acuratetea de 90-95%.In mucocelul apendicular ultrasonografia poate decela aspecte riabile: masa chistica and continut apos sau gelatinos, calcificari parietale, polipi (ultimele doua aspecte pot sugera un chistadeno-carcinom).
Diagnosticul diferential trebuie sa aiba in vedere chistadenocarcinomul apendicular, chisturile oriene, leziunile inflamatorii sau neoplazice intestinale, procesele inflamatorii pelvine.
Diverticuloza colonului se traduce ecografic prin ingrosarea circumferentiala hipoecogenica a peretelui colonului sigmoid. in caz de diverticulita, ultrasonografia evidentiaza umbrirea zonei sau artefacte in "cortina coborata\".
Abcesele intramurale determina o ingrosare asimetrica, bine delimitata a peretelui colonului, cu
grasimea din jur hiperecogena sau de aspect inflamator. Pentru aprecierea extinderii procesului inflamator si evidentierea leziunilor extracolonice la pacientii la care ultrasonografia nu evidentiaza o diverticulita complicata, se recomanda efectuarea unei CT.
Ecografia ofera unele date in ocluzia intestinala prin precizarea tipului (mecanica sau functionala) si a etiologiei (atunci cand este vorba despre inginarile sau obstructiile neoplazice). in ileusul paralitic, ecografic se evidentiaza o cantitate foarte mare de lichid in intestinul subtire si colon (in care sunt prezente si gaze) si absenta peristaltismului.
Ocluzia mecanica poate fi identificata prin riatia brusca a calibrului intestinului subtire, nivel la care se produce obstructia de diverse cauze.In inginatia intestinala ecografia deceleaza pe sectiunile transversale multiple inele concentrice, cu un centru ecogenic inconjurat de inele mai mici (ansele comprimate) si un inel extern hipoecogenic (edemul parietal).
Pe sectiunile longitudinale apare o imagine in "sandwich\", cu alternanta de straturi ecogene si hipoecogene (. 18).
Ischemia intestinala are aspecte ecografice riabile in functie de etiologie, nivelul la care se produce, de grosimea peretelui segmentului intestinal afectat, de prezenta sau absenta circulatiei colaterale. Ecografia deceleaza anse dilatate, aperistaltice, cu lichid clar in lumen si perete normal sau subtiat (necroza). Prin asocierea examenului Doppler color se poate studia originea selor mezenterice. Ischemia aparuta ca o complicatie a ocluziei determina oprirea peristaltismului, ingrosarea peretelui intestinal si prezenta de lichid in peritoneu.
