Epiglotita acuta (supraglotita) este o
celulita amenintatoare de viata, rapid progresiva a epiglotei, care poate determina
obstructia completa a cailor aeriene. Debuteaza ca celulita a spatiului dintre baza limbii si epiglota, impingand epiglota posterior. Ulterior epiglota devine si ea tumefiata, amenintand caile aeriene. Epiglotita este o afectiune intalnita foarte frecvent la copin de 2-4 ani, dar poate afecta de asemenea copii de varste mai mari si adultii. Odata cu aparitia in anul 1985 a vaccinului impotriva H. influenzae tip b, incidenta totala a epiglotitei la copii a scazut.
Clasic, copilul mic cu epiglotita prezinta febra, iriilitate, disfonie si disfagie, debutate in urma cu cateva ore, sta aplecat catre inainte si are secretii orale abundente. Unii adolescenti si adulti pot prezenta manifestari clinice mai putin fulminante, simptomele (in special durerea de gat) debutand in urma cu una sau doua zile. Adultii pot prezenta dispnee (25%), secretii orale abundente (15%) si stridor (10%). Epiglotita reprezinta o urgenta medicala, deoarece obstructia cailor aeriene se poate produce brusc. Radiografiile in incidenta laterala ale gatului care evidentiaza o epiglota marita de volum (semnul "degetului mare\"), sunt utile in cazul in care sunt pozitive, dar pot fi si fals negative. Valoarea obtinerii acestor radiografii a fost pusa de asemenea sub semnul intrebarii, deoarece efectuarea radiografiilor poate intarzia in mod critic masurile pentru asigurarea permeabilitatii cailor aeriene. Vizualizarea directa a faringelui cu ajutorul unui apasator de limba nu este indicata, deoarece poate produce imediat laringospasm si obstructie a cailor aeriene, in schimb, copilul suspectat de epiglotita trebuie transportat (in pozitie ortostatica) in sala de operatie in scopul examinarii epiglotei cu laringoscopul cu fibra optica, luand toate masurile necesare pentru controlul imediat al cailor aeriene. Daca epiglota apare de un rosu-cireasa, se va introduce o sonda endotraheala fara manson. Diagnosticul la adulti se pune tot prin vizualizarea directa a epiglotei cu un laringoscop cu fibra optica flexibila, de asemenea numai dupa ce s-au luat masurile necesare pentru asigurarea permeabilitatii cailor aeriene.
Toti pacientii trebuie supravegheati cu atentie intr-o unitate de terapie intensiva si trebuie tratati cu antibiotice active impotriva//, influenzae. Acest microorganism este responsabil pentru aproape toate cazurile pediatrice si este izolat din sange in aproximati100% din cazuri. La adulti, culturile din sange sunt pozitive in aproximati25% din cazuri, toate fiind datorate H. influenzae. Alti germeni patogeni izolati din faringele adultilor cu epiglotita includ Haemophilus parainfluenzae, S. pneumoniae, Streptococcus grup A si (rareori) S. aureus; totusi, corelatia dintre culturile faringiene si cele epiglotice nu este clara. La copii se pot administra pe cale intravenoasa cefuroxima, ceftriaxona, ampicilina/sulbactam sau trimeto-prim-sulfametoxazol. La adulti se pot administra cefuroxima, ampicilina/sulbactam sau nafcilina cu ceftriaxona; celor foarte alergici la
penicilina li se poate administra clindamicina cu trimetoprim-sulfametoxazol. in cazul in care pacientul cu epiglotita cu H. influenzae a avut contacte familiale ce includ un copil nevaccinat sub varsta de 4 ani, toti membrii familiei, inclusipacientul trebuie tratati profilactic cu rifampicina in scopul eradicarii starii de purtator de H. influenzae.
