Sinuzitele fungice pot fi clasificate ca noninvazive si invazive. Boala noninvaziva este cronica si apare la gazdele imunocompetente. Are doua forme analoge urmatoarelor boli pulmonare noninvazive: aspergilomul si aspergilozabronhopulmonara alergica. Prezenta unui aspergilom in interiorul unui
sinus poate produce simptome de obstructie, fara sa invadeze mucoasa. in mod caracteristic, este afectat un singur sinus (deseori cel maxilar), iar pacientii prezinta simptome unilaterale si opacifierea unilaterala pe TC. Tratamentul este numai chirurgical, cu conditia ca lamele histo-patologice sa nu evidentieze invazie tisulara. Sinuzita fungica alergica a fost descrisa pentru prima oara in anul 1983 si se intalneste mai ales la pacientii cu antecedente de polipoza nazala si astm. Sinuzita fungica alergica se caracterizeaza prin prezenta unui mucus extrem de gros in sinus ("mucina alergica\") care, la examenul histopatologic, contine numeroase cristale Charcot-Leyden, eozinofile si rare hife fungice. Nu exista do ale invaziei tisulare. indepartarea pe cale chirurgicala a mucusului ingrosat poate fi curativa, desi unii specialisti recomanda utilizarea pe cale intranazala sau sistemica a glucocorticoizilor pentru prevenirea recurentelor.
Sinuzita fungica invaziva are aspecte diferite la gazdele imunocompetente fata de cele imunodeprimate. La persoanele imunodeprimate, boala fungica are forma acuta. Mucormi-coza rinocerebrala este o infectie care ameninta viata, determinata de fungi din ordinul Mucorales (Rhizopus, Mucor, Absidia), ce afecteaza de obicei pacientii diabetici cu cetoacidoza, dar pot afecta de asemenea si pacientii leucemici cu neutropenie prelungita, precum si pacientii cu transte. Pacientii afectati prezinta dureri faciale,
cefalee si febra; pot exista semne precoce de
celulita orbitara si alterare a statusului mental. in fosele nazale pot fi observate escare negre care acopera tesut necrotic, si care trebuie biopsiate de urgenta. Evidentierea invaziei tisulare realizate de catre hifele neseptate, cu baza larga, impune debridarea chirugicala larga si tratament intravenos cu amfote-ricina B. Aspergillus precum si alte tipuri de fungi pot, de asemenea, produce boala sinusala invaziva.
Gazdele imunocompetente cu
sinuzita fungica invaziva prezinta in schimb, o forma lent progresiva de boala. Fungii din
sinusurile etmoidale si sfenoidale pot invada apexul orbitei, determinand exoftalmie, ptoza, limitarea miscarilor oculare si diminuarea vederii. Pacientii pot fi tratati in mod eronat cu glucocorticoizi pentru o presupusa
nevrita optica sau pseudotumora orbitara, pana in momentul in care este recunoscuta boala sinusala si se preleveaza probe biopsice. Tratamentul consta in debridarea chirurgicala a sinusului implicat si terapia intravenoasa prelungita cu amfotericina B. in toate cazurile de sinuzita fungica invaziva, trebuie efectuate frecvent controale TC si RMN pentru evaluarea elutiei bolii.
Mortalitatea datorata sinuzitei fungice este ridicata, chiar si in randul gazdelor imunocompetente.
