mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli ale mirosului, gustului si auzului
Index » Boli » Boli ale mirosului, gustului si auzului
» Sinuzitele bacteriene acute manifestari

Sinuzitele bacteriene acute manifestari







Simptomatologia sinuzitei acute include rinoree purulenta sau drenaj postnazal, congestie nazala si durere sinusala sau senzatii de tensiune sinusala a caror localizare depinde de sinusul implicat. Durerea din sinuzita maxilara este perceputa ca fiind localizata la nilul obrazului sau al dintiilor superiori; durerea din sinuzita etmoidala, intre ochi sau retroorbitar; cea din sinuzita frontala, deasupra sprancenei, iar durerea din sinuzita sfenoidala, in jumatatea superioara a fetei sau retroorbitar cu iradiere catre occiput. Durerea sinusala este frecnt exacerbata cand pacientul se apleaca sau cand se afla in decubit dorsal. Aproximativ jumatate din pacientii cu sinuzita maxilara acuta prezinta febra.


Diagnostic Diagnosticul sinuzitelor bacteriene poate fi dificil, deoarece simptomatologia poate fi asemanatoare celei a infectiei tractului respirator superior, care a determinat sinuzita. Persistenta simptomelor racelii timp de 7 pana la 10 zile (sau mai mult decat de obicei pentru un anumit pacient) reprezinta cea mai consistenta caracteristica clinica a sinuzitei bacteriene, dupa unii autori. Opacifierea completa a sinusului, evidentiata de transiluminarea sinusurilor maxilare si frontale cu ajutorul unei lanterne puternice intr-o camera intunecata, constituie o buna dovada pentru prezenta sinuzitei; transmisia normala a luminii este bine corelata cu absenta infectiei. Transmisia partiala (voalare) nu este utila din punct de dere diagnostic, deoarece indica infectia doar in 25% din cazuri. Transiluminarea nu are valoare diagnostica la pacientii cu oasele sinusale ingrosate, inclusiv copin sub 10 ani si pacientii cu sinuzita cronica. Radiografiile sinusale in patru incidente sunt utile in diagnosticarea sinuzitelor acute: opacitatea radiologica, un nil lichidian sau o ingrosare de 4 mm sau mai mult a mucoasei sinusale se coreleaza bine cu infectia bacteriana activa. Tomografia computerizata (TC) a sinusurilor este mult mai sensibila decat examenele radiologice de rutina, in special pentru sinuzitele etmoidale si sfenoidale. Totusi, utilizarea TC trebuie rezervata cazurilor complicate si pacientilor spitalizati. Deoarece s-a descoperit recent ca TC a sinusurilor evidentiaza deseori modificari acute rersibile la pacientii cu raceli banale, este evident ca utilizarea precoce de rutina a TC ar duce la supradiagnosticarea sinuzitelor bacteriene.
Etiologie Bacteriologia sinuzitelor maxilare acute dobandite a fost bine definita prin studii care au utilizat punctii si aspiratii sinusale directe. La copii si adulti, Streptococcus pneumoniae si Haemophilus influenzae (dar nu tipul b), cei mai frecnti agenti patogeni, determina aproximativ o treime si respectiv o patrime din cazuri. La copii, Moraxella catarrhalis este de asemenea importanta, fiind raspunzatoare pentru 20% din cazuri. La adulti, bacilii gram-negativi joaca si ei un rol (9% din cazuri), iar anaerobii (6%) prezinta importanta deosebita in cazurile asociate cu infectii dentare. Nu se cunoaste frecnta cazurilor de sinuzite cu Chlamydia pneumoniae. intr-o cincime din cazurile de sinuzita la adulti s-au depistat rinovirusuri, precum si virusuri gripale si paragripale, izolate sau in asociere cu bacterii.



TRATAMENT
Tratamentul empiric al sinuzitelor bacteriene acute trebuie dirijat impotriva celor mai frecnte bacterii patogene. Punctia sinusala nu este indicata in cazurile banale, iar culturile din secretiile nazale nu sunt foarte demne de incredere. Amoxicilina sau trimetoprim-sulfametoxazolul pot fi eficace in tratamentul cazurilor de novo. Alte antibiotice eficiente, dar mult mai scumpe, includ amoxicilina/clavulanat, cefuro-xima axetil si loracarbef. Tratamentul trebuie administrat timp de 1 pana la 2 saptamani. Administrarea intranoasa de antibiotice poate fi necesara pentru tratamentul pacientilor cu forme de boala sere, toxice. in sinuzitele nosocomiale, agentii patogeni cel mai frecnt intalniti sunt Staphylococcus aureus si bacilii gram-negativi, iar culturile sinusale sunt indicate pentru ajustarea terapiei. Terapia intranoasa initiala cu antibiotice cu spectru larg (de exemplu, cu nafcilina si ceftriaxona) trebuie ajustata pe baza rezultatelor culturilor. Interntiile chirugicale pentru largirea orificiilor sinusale si drenarea secretiilor groase pot fi hotaratoare in sinuzitele acute sere, in special in cazul in care sinuzitele etmoidale, frontale sau sfenoidale nu raspund la terapia intranoasa initiala.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor