Desi ratele tuturor bolilor cu transmisie sexuala curabile au scazut in Statele Unite in anii '90, toate celelalte tari industrializate, abile din punct de dere al dezvoltarii economice, au facut progrese mai mari. De exemplu, in Suedia a fost eliminata virtual transmiterea gonoreei, sifilisului si sancrului moale si s-au obtinut rate foarte scazute in transmiterea HIV Eliminarea sifilisului, ca boala endemica, poate fi un obiectiv plauzibil pe termen intermediar in Statele Unite, dar sunt necesare eforturi mult mai sustinute in derea prenirii si controlului tuturor bolilor cu transmisie sexuala.
Prenirea si controlul bolilor cu transmisie sexuala se sprijina pe reducerea riscului mediu de expunere sexuala, prin: (1) reducerea ratei medii de schimbare a partenerului, in toate grupurile populationale; (2) reducerea eficientei transmiterii, prin incurajarea practicilor sexuale mai sigure, utilizarea prezervatilor in timpul actelor sexuale intamplatoare sau comerciale, imunizarea contra hepatitei B si multe alte abordari; si (3) scurtarea perioadei de infectivitate a bolilor cu transmisie sexuala, prin detectarea si tratarea lor curativa sau limitanta, din stadii precoce.
In fata fiecareia din aceste trei abordari stau multe bariere. De exemplu, educatia sexuala a copiilor si adultilor tineri este impiedicata de u-ul ce inconjoara discutiile despre sexualitate din Statele Unite. Opozitia in utilizarea scolii si a mass-mediei ca mijloace de educatie sexuala contrasteaza cu utilizarea frecnta a mijloacelor mas media in raspandirea mesajelor sexuale explicite in programe si publicitate.
Clinicienii s-au concentrat, in mod traditional, asupra detectarii si tratarii precoce a BTS curabile, pentru a reduce durata infectivitatii. Ei au, in general, relativ putin antrenament, experienta si timp pentru a face recomandari asupra reducerii riscului, tratamentului contactilor sexuali sau promovarea prezervatilor. Anumite constrangeri impuse asupra timpului disponibil si aspectului financiar prin metodele practice de ingrijire controlata pot sa reduca in continuare eforturile de prenire. Chiar eforturile clinicienilor de a depista si trata BTS pur si simplu, sunt ser limitate de cateva etape, asa cum se subliniaza in ura 129-2. Asa cum este indicat in ura, imbunatatirea detectarii si tratarii bolilor cu transmisie sexuala depinde in parte de eforturile societatii de a invata persoanele tinere cum sa recunoasca simptomele de bolilor cu transmisie sexuala si de a face o astfel de preocupare accesibila, necostisitoare si accepila, in special pentru tinerii pacienti pauperi, care au probabilitatea cea mai mare de a dobandi BTS. Clinicienii trebuie sa-si dezvolte si sa-si mentina abilitatea in recunoasterea simptomelor si semnelor de BTS si in tratament. Clinicianul care acorda ingrijire primara este responsabil "pentru cei 4C" din tratamentul cazurilor de bolilor cu transmisie sexuala: asigurarea asupra compliantei terapiei, ificarea tratarii contactilor, promovarea utilizarii prezervatilor (condoms) si sfatuirea (counseling) asupra reducerii riscului. Mai mult, datorita faptului ca multi indivizi infectati nu dezvolta nici un simptom sau nu reusesc sa recunoasca si sa descrie simptomele, clinicienii trebuie sa realizeze o apreciere a riscului pentru adolescenti si adultii tineri si trebuie sa utilizeze informatiile obtinute din cercetari selecti asupra BTS, sa interpreteze simptomele si semnele si sa identifice indivizii care au nevoie sa fie sfatuiti.
Testele screening pentru gonoree, infectia chlamidiana si HIV, ca si citologia cervicala, trebuie sa fie utilizate la populatia cu risc din Statele Unite, in acord cu "Coordonatele obligatorii din grija serviciilor prenti\" din S.U. A. Cu cateva exceptii, femeile acti sexual, intre 14-20 ani, trebuie testate pentru C. trachomatis ori de cate ori se prezinta pentru ingrijire medicala (cel putin o data pe an), neluand in considerare comportamentul lor sexual, care poate sau nu sa le supuna unui risc; femeile mai in varsta trebuie testate daca au mai mult de un singur partener sexual, daca au inceput o relatie sexuala noua de la testul anterior sau daca au alta BTS diagnosticata. in alte tari si in cateva localitati din Statele Unite, testele screening selecti pentru infectia cu C. trachomatis, larg raspandite printre tinerele femei, au fost asociate cu o scadere de 50-60% a prevalentei infectiei chlamidiene; asa cum s-a descris mai sus, astfel de teste screening protejeaza femeile de BIP. Barbatii tineri activi sexual pot fi de asemenea testati pentru infectia uretrala cu C. trachomatis. Desi nu au fost inca publicate criterii screening selecti definiti, testele de amplificare genetica bazate pe detectarea sensibila in urina, permit extinderea testelor screening la barbati, la adolescentii de sex masculin si la femei, in situatiile in care examinarea pelvina nu e ificata sau nu poate fi realizata din punct de dere practic.
Desi gonoreea este semnificativ mai putin frecnta decat infectia chlamidiana, unele persoane trebuie inca sa fie testate de rutina, incluzand femeile si adolescentele care vin la clinicile de BTS precum si adolescentii activi sexual si femeile din mediile paupere in situatiile cu abuz de substante sau din ariile cu prevalenta crescuta a gonoreei. In centrele de ingrijire primara testarea screening de rutina pentru uretrita gonococica, la barbatii asimptomatici, este de obicei fara rezultat.Totusi, daca testele de amplificare genetica pentru N. gonorrhoeae vor fi disponibile la un pret suficient de scazut, combinarea cu testarea pentru C. trachomatis intr-o singura analiza, poate facilita prenirea si controlul ambelor infectii la populatiile cu riscul cel mai mare.
Toti pacientii cu boli cu transmisie sexuala sau cu risc crecut pentru bolilor cu transmisie sexuala si toate femeile insarcinate trebuie incurajati sa realizeze de rutina testari serologice pentru sifilis si infectia HIV, cu o consiliere adecvata inainte si dupa testare. In centrele de ingrijire primara, o astfel de consiliere este de obicei directa si poate prezenta oportunitati pentru unele sfaturi suplimentare de reducere a riscului. Testele serologice pentru sifilis si infectia HIV nu sunt cerute in mod curent pentru utilizarea de rutina premaritala. Testarea serologica de preimunizare cu anticorpi anti HBV este indicata la pesoanele nevaccinate care sunt cunoscute cu risc crescut, cum sunt barbatii homosexuali activi si utilizatorii de droguri intranoase. Totusi, la majoritatea persoanelor tinere este mai eficienta din punct de dere al costului vaccinarea contra HBV, fara screening serologic.
Sintetizand, clinicienii si agentiile de sanatate publica isi impart responsabilitatea prenirii si controlului BTS, inclusiv a infectiei HIV, si e posibil ca, in era ingrijirii controlate, rolul clinicienilor care acorda ingrijirea primara sa devina din ce in ce mai important in prenire, ca si in diagnostic si tratament.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
