mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Examenul fizic al aparatului cardiovascular
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Examenul fizic al aparatului cardiovascular
» Suflurile cardiace

Suflurile cardiace


Share





Suflurile cardiace apar ca urmare a fluxului sanguin turbulent, care pune in vibratie structurile cardiace, marile vase, avand ca rezultat formarea de vartejuri si goluri (formare de "bule\", ca rezultat al scaderii bruste de presiune).
Intensitatea suflurilor a fost gradata de la I la VI. in timp ce suflul de grad I este atat de slab, incat se aude numai cu o maxima concentrare, suflul de grad IV se asociaza de obicei cu prezenta freamatului, iar cel de grad VI se aude chiar fara stetoscop. Conuratia unui suflu poate fi crescendo, descres-cendo, crescendo-descrescendo (in diamant) sau in platou. Momentul exact al aparitiei si disparitiei unui suflu depinde de aparitia si disparitia unui gradient presional intre doua camere ale cordului si de localizarea suflului in ciclul cardiac (sistola sau diastola) (ura 227-4).
Localizarea zonei de auscultatie maxima a suflului si directiei de iradiere a acestuia pot fi utile in identificarea structurii cardiace care produce acest suflu. De exemplu, suflul de stenoza aortica vallara are de obicei intensitatea maxima in spatiul II intercostal drept si iradiaza pe arterele carotide. Suflul de insuficienta mitrala se asculta cel mai adesea cu maxim de intensitate la apex. El poate iradia pe marginea stanga a sternului, spre baza cordului, in cazul in care foita posterioara este interesata, predominant, sau spre axila si spate, atunci cand foita anterioara este mai sever afectata. In ultima situatie, jetul regurgitant este directionat spre peretele posterior al AS.


Adesea este foarte dificila clasificarea unui suflu cardiac pe baza debutului, a conuratiei, localizarii, iradierii, tonalitatii sau intensitatii sale. Totusi, originea si semnificatia sa pot fi silite corect observand cum se modifica elementele caracteristice ale suflului in timpul diverselor manevre care modifica parametri hemodinamici cardiaci (elul 227-l).
Accentuarea unui suflu in inspir (manevra care creste intoarcerea venoasa) arata ca originea suflului este la nivelul partii drepte a circulatiei; accentuarea in expir are o semnificatie mai redusa. Expirai prelungit cu glota inchisa (manevra Valsalva) reduce in intensitate majoritatea suflurilor prin scaderea umplerii atat a VD cat si a VS (scaderea presarcinii). Suflul sistolic din cardiomiopatia hipertrofica si suflul telesistolic din prolapsul de valva mitrala fac exceptie de la aceasta regula si se pot accentua in mod paradoxal in timpul manevrei Valsalva. Suflurile produse prin trecerea fluxului sanguin printr-o valva semilunara normala sau stenozata cresc in intensitate in ciclul ce urmeaza unei extrasistole ventriculare sau unui interval RR lung in fibrilatia atriala. Spre deosebire de acestea, suflurile de insuficienta vallara atrioventriculara sau din DSV nu se modifica semnificativ in timpul bataii ce urmeaza unei diastole prelungite. Ortostatismul, care reduce volumul VS, accentueaza suflul din CMH si ocazional pe cel din PVM. Pozitia ghemuit, prin cresterea intoarcerii venoase si a rezistentei arteriale sistemice, deci a postsarcinii ventriculare, accentueaza in intensitate majoritatea suflurilor, cu exceptia celor din cardiomiopatia hipertrofica si regurgitarea mitrala datorata prolapsului de valva mitrala, care adesea scad in intensitate. Efortul izometric submaximal, prin cresterea presiunii arteriale sistemice si a frecventei cardiace, accentueaza suflul de insuficienta mitrala, insuficienta aortica si stenoza mitrala si scade de obicei intensitatea suflului de stenoza aortica sau CMH. Unele manevre farmacologice, cum ar fi inhalarea de nitrit de amil, care scade presiunea arteriala sistemica si creste fluxul sanguin, creste in intensitate suflurile din stenozele vallare si scade in intensitate suflurile din insuficienta aortica si insuficienta mitrala (elul 227-l). Obstructia arteriala temporara, prin umflarea unor mansete la ambele brate cu o presiune cu 20 mmHg (2,66 kPa) mai mare decat tensiunea arteriala sistolica timp de 5 secunde, duce la intensificarea suflurilor de regurgitare ale cordului stang; metoda poate fi aplicata la aproape toti pacientii si nu necesita administrarea de medicamente.





Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tulburari ale sistemului cardiovascular:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai