mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Examenul fizic al aparatului cardiovascular
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Examenul fizic al aparatului cardiovascular
» Pulsul venos jugular (pvj)

Pulsul venos jugular (pvj)


Share





Principalele doua obiecti ale examinarii nelor gatului sunt inspectia formei undelor si estimarea presiunii noase centrale (PVC). La cei mai multi pacienti se poate utiliza observarea nei jugulare interne drepte pentru ambele scopuri. in mod obisnuit, pulsatiile maxime ale nei jugulare interne se observa cand trunchiul pacientului este inclinat la cel mult 30. La pacientii cu PVC crescuta este necesara, uneori, ridicarea trunchiului chiar pana la 90. Pulsatiile nei jugulare interne se vizualizeaza cel mai bine cand muschii gatului sunt relaxati si lumina cade tangential pe tegumentele supraiacente. Palparea concomitenta a arterei carotide stangi este de mare ajutor in a sili care pulsatii sunt noase si care este relatia pulsului nos cu ciclul cardiac.
Pulsul nos jugular normal reflecta modificarile fazice de presiune de la nilul atriului drept si consta in doua sau uneori trei unde poziti si doua unde negati (ura 227-l). Unda pozitiva presistolica a este produsa prin distensia noasa datorata contractiei atriului drept si este unda principala a pulsului nos jugular, in special in inspir. O unda a ampla sugereaza ca atriul drept se contracta impotriva unei rezistente crescute (ura 227-3), asa cum se intampla in stenoza tricuspidi-ana sau, mai frecnt, in cazurile de rezistenta crescuta la umplerea ntriculului drept (hipertensiune pulmonara sau stenoza pulmonara). De asemenea, unde a ample apar in timpul tulburarilor de ritm, ori de cate ori atriul drept se contracta, in timp ce valva tricuspida este inchisa de sistola ntriculului drept. Astfel de unde a apar in mod regulat (ca in ritmul jonctional) sau neregulat (ca in disociatia atrio-ntriculara din tahicardia ntriculara sau din blocul atriontricular complet). Unda a este absenta la pacientii cu fibrilatie atriala, iar la pacientii cu bloc atriontricular grad I se remarca o intarziere a undei a fata de pulsul carotidian.


Unda c observata frecnt la pulsul nos jugular este o unda pozitiva, produsa de bombarea vali tricuspide in atriul drept in timpul sistolei izovolumetrice a ntriculului drept, precum si de impactul pulsatiilor arterei carotide asupra nei jugulare adiacente. Unda descendenta x este produsa de relaxarea atriala si coborarea vali tricuspide in timpul sistolei ntriculare. La pacientii cu pericardita constrictiva (ura 227-3) se observa frecnt o unda x ampla in timpul sistolei, dar in cazurile cu dilatare a ntriculului drept aceasta diminua si adesea este inrsata, ca in insuficienta tricuspidiana. Unda pozitiva v ce apare in telesistola rezulta prin cresterea volumului de sange in atriul drept in timpul sistolei ntriculare, cand valva tricuspida este inchisa. in cazul regurgitarii tricuspidiene unda v este mai proeminenta; cand regurgitarea tricuspidiana devine sera, combinatia dintre unda v proeminenta si disparitia undei x descendente duce la formarea unei mari unde poziti sistolice unice. Dupa varful undei v presiunea din atriul drept scade datorita coborarii vali tricuspide pe masura ce presiunea din ntriculul drept se reduce pana la deschiderea acestora (ura 227-3).
Aceasta unda descendenta negativa 3; este produsa in principal de deschiderea vali tricuspide si de patrunderea rapida a fluxului sanguin in ntriculul drept. O unda descendenta 3; rapida, adanca in protodiastola, se intalneste in insuficienta tricuspidiana sera. Pulsul nos caracterizat printr-o unda 3; adanca, cu o panta descendenta abrupta, cu o renire rapida la linia de baza, se intalneste in pericardita constrictiva sau insuficienta sera de cord drept si PVC crescuta. O panta descendenta lenta a undei 3; a PVJ sugereaza prezenta unui obstacol la umplerea ntriculului drept, asa cum se intalneste in stenoza tricuspidiana sau in mixomul atrial drept.


Pentru o apreciere cat mai exacta a PVC se foloseste na jugulara interna dreapta, luand ca punct de referinta unghiul sternal pentru ca la majoritatea pacientilor centrul atriului drept se situeaza la aproximativ 5 cm sub unghiul sternal, indiferent de pozitia corpului. Pacientul se examineaza la un grad de inclinatie a trunchiului optim pentru vizualizarea pulsatiilor noase. Distanta dintre varful coloanei noase pulsatile si unghiul sternal, masurata pe rticala, este determinata fiind in general mai mica de 3 cm (3 cm + 5 cm = 8 cm sange). Cea mai frecnta cauza de crestere a PVC este cresterea presiunii diastolice in ntriculul drept. La pacientii banuiti a aa insuficienta ntriculara dreapta, care prezinta o PVC normala in repaus, poate fi util testul refluxului hepato-jugular. Palma examinatorului se aplica ferm pe abdomen timp de 10 secunde sau mai mult. In mod normal, PVC nu se modifica semnificativ, dar in cazurile de insuficienta a cordului drept se produce o crestere a PVC. Un test hepato-jugular se considera pozitiv daca dupa 10 secunde de compresie abdominala se produce o crestere a PVC urmata de o scadere rapida de cel putin 4 cm, la oprirea compresiei. Cea mai obisnuita cauza a unui test pozitiv o reprezinta insuficienta cardiaca dreapta, secundara cresterii presiunii de umplere a cordului stang. Compresia abdominala poate evidentia de asemenea o curba a pulsului nojugular tipica pentru o insuficienta tricuspidiana, daca, in conditii de repaus, aspectul pulsului nos a fost normal. Semnul Kussmaul, o crestere in inspir a PVC in locul scaderii normale, este cel mai frecnt intalnit in situatiile cu insuficienta sera de cord drept; de asemenea, este frecnt intalnit la pacienti cu pericardita sau infarct de ntricul drept.



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tulburari ale sistemului cardiovascular:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai