Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Examenul fizic al aparatului cardiovascular
» Auscultatia cordului

Auscultatia cordului

Pentru a obtine maximum de informatii prin auscultatia cordului, examinatorul trebuie sa retina cateva principii: (1) Auscultatia trebuie efectuata intr-o camera linistita, evitand zgomotele. (2) Pentru o auscultatie optima, atentia examinatorului trebuie concentrata asupra acelei parti a ciclului cardiac in care evenimentul sonor poate aparea. (3) Auscultatia sa se efectueze concomitent cu palparea pulsului carotidian, a socului apexian sau a pulsului venos jugular, pentru a plasa corect in sistola sau diastola zgomotele sau suflurile identificate. (4) Anumite teste fiziologice si/sau farmacologice (elul 227-l) sunt adesea necesare pentru aprecierea semnificatiei unui suflu sau zgomot cardiac.

ZGOMOTELE CORDULUI
Principalele componente ale zgomotelor cordului sunt vibratiile asociate cu rapide accelerari sau decelerari ale fluxului sanguin in interiorul aparatului cardiovascular. Studiile care au folosit concomitent septal ventricular se situeaza de obicei in spatiile III-Iintercostal pe marginea stanga a sternului.
Percutia trebuie efectuata la fiecare pacient pentru a identifica pozitia normala sau anormala a cordului, stomacului si ficatului. La pacientii cu situs normal cardiac, percutia aduce putine date suplimentare fata de o inspectie si palpare atent efectuate in identificarea maririi cordului.