mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Cardiomiopatii si miocardite
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Cardiomiopatii si miocardite
» Alimentatia rationala

Alimentatia rationala







De ce si cum mincam?
Atitudinea omului fata de hrana este determinata de o serie de senzatii (foame, satietate, pofta de mincare, repulsie fata de un aliment), care actioneaza prin intermediul sistemului ner^ vos central (hipotalamus, scoarta).
Decisiva pentru aparitia foamei (feflex mostenit) pare a fi scaderea cantitatii de glucoza utilizata de catre tesuturi, diminuare edentiata de nivelul glucozei in singe (diferenta ar-teriovenoasa a nivelului glucozei). Senzatia de satietate apare dupa ce o cantitate de alimente a fost consumata, conducind treptat la incetinirea aportului alimentar si, ulterior, la intreruperea lui. Prin folosirea repetata, la diferite intervale, a anumitor mincaruri se creeaza un reflex conditionat, care duce la aparitia satietatii inainte ca alimentele, descompuse in substante alimentare, sa fi ajuns in laboratorul meolic, unde sint de fapt estimate si utilizate.
Apetitul ca si repulsia den, de asemenea, reflexe conditionate, ca urmare a asocierii ce se face intre insusirile organoleptice (forma, culoare, miros) ale alimentului si efectul produs do catre acesta asupra organismului, dupa ingestie.



Daca apetitul si repulsia fata de un tip de aliment sau fata de o combinatie de alimente variaza de la indid la indid, foamea, in schimb, nu face discriminari gastronomice si este identica la toata lumea. Dealtfel se si spune ca foamea este cel mai bun bucatar", iar disparitia aversiunii fata de unele preparate, oferite rind pe rind unui subiect aflat sub impulsul foamei, demonstreaza pe deplin veridicitatea proverbului citat.
Dispunind de cele mai variate alimente, omul trebuie sa le aleaga pe cele recomandate ca fiindu-i adecvate (atunci cind este bolnav). Este cunoscut faptul ca aromele, condimentele, incorporate in unele alimente, pot sa deschida pofta de mincare, transformind cea mai severa si monotona dieta intr-una agreabila. Mai mult chiar, modul cit mai atragator de prezentare a preparatelor influenteaza atit pofta de mincare, cit si digestia.
Dar sa nu uitam ca preferintele gastronomice ale omului modern sint dirijate in special catre alimente concentrate, bogate in calorii, cu un volum redus si care, datorita modalitatilor de preparare, solicita un efort masticator redus.

Din pacate, acestea nu sint si cele mai indicate din punct de vedere meolic si digestiv, generind tulburari ale sanatatii organismului
la diferite niveluri (obezitatea cu consecintele sale, boli ale aparatului digestiv, boli ale aparatului masticator ' dinti, gingii etc).
Este posibil sa ne alimentam rational? Dupa cum am vazut, alimentatia rationala poate preveni unele boli de inima. Teoriei autoselec-tiei" alimentare, conform careia nevoile nutritive ale indidului sint relevate doar de pofta de mincare si de preferintele fiecaruia, fiind deci satisfacute in cadrul obisnuitului sau comportament fata de hrana, trebuie sa-i opunem categoric principiile rationale prin care se realizeaza echilibrul necesar cantitativ si calitativ intre ceea ce organismul consuma si intre ceea ce primeste, sub forma de alimente.
Cantitatea de alimente necesare fiecarui indid variaza in functie de clima in care traieste, de rsta, de sex, de munca pe care o efectueaza, de anumite stari fiziologice (sarcina, alaptaro etc). Cantitatea de alimente necesara unui om intr-o zi se numeste ratie alimentara si este exprimata in calorii. Ratia alimentara trebuie sa fie alcatuita din zaharuri (glucide) ca: piine, fainoase, diverse dulciuri, cartofi; grasimi (lipide) ca: grasimi animale (untura, unt, smintina) si grasimi vegetale (alune, nuci, ulei de floarea soarelui, de soia, de masline etc), proteine, care se gasesc in carne, lapte si produse lactate, oua, leguminoase uscate (fasole, mazare, linte) etc.

in afara de acestea, ratia alimentara trebuie sa mai cuprinda tamine, substante absolut necesare bunei desfasurari a proceselor tale din organism, precum si saruri minerale.
Raportul optim intre principiile nutritive trebuie asigurat printr-o ratie alimentara echilibrata, care trebuie sa asigure acoperirea nevoilor calorice ale organismului, dupa cum urmeaza: 13'18% pe seama proteinelor, 30' 50% prin lipide si 50'55% prin glucide.
Meolismul bazai este mai intens la copii decit la adulti si deci, pentru a intretine ritmul normal de crestere, ratia alimentara destinata acestora trebuie sa fie mai mare.
Cu trecerea anilor, dat fiind procesul de imbatrinire a organismului, digestia si meolismul se modifica, fapt de care trebuie sa se tina seama la alcatuirea regimului rst-


nicilor.
Dupa datele comitetului de experti ai
O.M.S., aportul caloric trebuie sa scada cu
3% pentru fiecare 10 ani, intre 25'45 ani.
cu 7,5% la fiecare 10 ani, intre 45'65 ani
si cu 10% peste 65 ani.

Nevoia de proteine este de 1'1,5 g pe kilogram corp pe zi, cu exceptia copiilor la care consumul este mai mare 1,5'2 g
pe kilogram corp, pe zi jumatate din acestea vor fi cu valoare biologica mare (lapte, albus de ou, carne de ta, pasare, peste). Li-
pidele vor scadea la 70'80 g pe zi, din caro cel putin jumatate trebuie sa fie de origino vegetala, iar glucidele nu vor depasi 5Qo/0 din aportul caloric global cotidian (cartofi, legume, fructe, piine intermediara). Se vor eta la orice varsta dulciurile concentrate, in exces, care, desi usor digerabile, solicita pancreasul, putind duce la epuizarea secretiei de insulina si la aparitia diabetului zaharat mai ales la rstnici (diabetul senil); la acestia nu se va depasi cantitatea de 50 g de zahar pe zi (inclusiv zaharul din bauturile indulcite, deserturi).
Rolul alimentatiei in profilaxia bolilor degenerative cardiovasculare (ateroscleroza, diabet, obezitate, cardiopatie ischemica) este deosebit de important, inca din primii ani de ata. Caci, asa cum considera, pe buna dreptate, acad. prof. dr. Aurel Moga, este nelogic ca in timp ce isi insuseste un imens bagaj de cunostinte in specialitatea pentru care se pregateste, omul sa ramina un ignorant in ceea ce priveste o necesitate tala (alimentatia rationala) de care depinde, dealtfel, chiar capacitatea lui de munca si de realizare".

Alimentatia rationala prene sau intirzie instalarea insuficientei cardiace, la bolnavul cardiovascular, permitindu-i o ata in limi-
te aproape normale, dictate de tipul si se~ .veritatea bolii cardiovasculare.
Care este rolul regimului alimentar in maladiile cardiovasculare? Odata cu tratamentul medicamentos si cu cel chirurgical aplicate bolnalor de inima (valvulari sau cu cardiopatie ischemica, cu sau fara insuficienta cardiaca) trebuie sa se sileasca cu exactitate regimul alimentar cel mai potrit pentru
acestia.
Regimul alimentar are implicatii curative deosebite in tratamentul insuficientei cardiace si a infarctului miocardic acut, precum si in corectarea tulburarilor hidroelectrolitice si a carentelor de tamine si proteine, care agraveaza si fac mai putin eficace sau chiar ineficace tratamentul bolilor cardiovasculare.
In cadrul bolilor cardiovasculare dieta va fi, in general, cu calorii mai putine (hipoca-lorica) la obezi; normala in calorii (norrnoca-lorica), saraca in zaharuri (hipoglucidica) la obezi diabetici; normala in zaharuri (normo-glucidica), saraca in grasimi (hipolipidica), care sa favorizeze scaderea colesterolului (hipocoles-terolemianta) si, mai ales, la obezi si ateroscle-rosi si cu o cantitate redusa de sare de bucatarie (hiposodata), mai mult sau mai putin NA+ adus de NaCl (sare de bucatarie), in prezenta insuficientei cardiace.
Altfel spus, dieta va fi bogata in fructe, zarzavaturi, tamine si saruri minerale, mai putin NA+ adus de NaCl (sare de bucatarie), cu un aport normal de proteine, dar saraca in grasimi si dulciuri.





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor