Evolutia societatii umane a cunoscut de-a lungul mileniilor transformari uriase, uneori greu de imaginat, care nu puteau sa nu se ras-fringa si asupra omului, implicat plenar in dezvoltarea vietii.In lumea zilelor noastre, dominata de tehnologie si automatizare, omul - creatorul si beneficiarul tuturor cuceririlor culturii si civilizatiei - este confruntat cu probleme mereu noi, tot mai complexe.
Schimbarile petrecute in societatea umana ca urmare a progresului economic, cultural si social, mai ales in ultimele decenii, au creat conditii de viata conforila, placuta. Stramosii nostri mai indepartati trebuiau sa depuna eforturi fizice considerabile pentru procurarea hranei zilnice (vinatoarea, pescuitul, cultivarea pa-mintului cu mijloace rudimentare reprezentau doar citeva din modalitatile la care erau nevoiti sa recurga). Conditiile de locuit erau, de asemenea, primiti si intru totul dependente de natura dezlantuita, greu de cunoscut si de in-frinat.In societatea moderna, usurinta procurarii alimentelor, corelata cu conditiile civilizate de confort ale locuintelor si cu mijloacele de transport rapide si comode, cu mecanizarea si automatizarea unor activitati si implicatii, cit si diminuarea componentei locomotorii a muncii, solicita tot mai putin omul din punct de dere fizic, acesta fiind invitat parca la sedentarism.
Trebuie sa recunoastem ca, desi sintem martorii transformarilor in foarte multe domenii, nerosimilul de ieri denind azi realitate, ca rezultat al indeminarii si inteligentei omului, acesta ramine, din punct de dere anatomo-functional foarte apropiat de stramosul sau.
Unele mutatii si transformari se produc si in biologie, dar extrem de lent, fiind sesizabile doar la o distanta de citeva generatii.
Dezacordul dintre rapiditatea transformarilor din mediul inconjurator si incapacitatea organismului uman de a se modifica, de a se adapta acestora in acelasi ritm, este cauza care a determinat ca afectiunile cronice degenerati (dintre care ateroscleroza si complicatiile sale ocupa un loc de frunte) sa ia proportii din ce in ce mai ingrijoratoare, pe masura ce discrepanta devine tot mai mare.In mai putin de 15 ani, mortalitatea datorata bolilor de inima a trecut de pe locul al treilea pe locul intii, reprezentind astazi 50% din totalul deceselor.
Bolile cardiovasculare cronice degenerati - ateroscleroza, cardiopatia ischemica, infarctul miocardic, hipertensiunea arteriala - sint generate de o serie de factori determinanti, care actioneaza in timp, uneori decenii si astfel fac dificile controlul si combaterea lor.
Ateroscleroza (athere-fiertura si sklerosis-in-grosare, intarire), substratul bolilor degenerati cardiovasculare, nu este un proces normal de uzura, ci o boala a peretelui vascular, mai mult sau mai putin evidenta in dirsele localizari in sistemul circulator. Ea a fost descrisa din cele mai chi timpuri ale antichitatii, la egipteni si grecd-romani fiind multa vreme socotita o imbolnavire specific umana. Studiile ulterioare au dodit insa dezvoltarea spontana a aterosclerozei si la diferite specii de animale salbatice si domestice, pasari si mamifere; de altfel, boala a fost reprodusa si experimental la animale.
Dupa academician dr. A u r e 1 M o g a, ateroscleroza este o boala meolica a intregului organism, care se repercuteaza zgomotos la nilul peretelui vascular arterial (vase de calibru mediu si mare), ducind la modificari patologice ale dirselor organe (creier, inima, rinichi etc). Ateroscleroza afecteaza mai ales aorta la nilul ostiilor (orificiilor) ramurilor mari ale arterelor renale, precum si ale arterelor coronare cu leziuni aterosclerotice in primii 6 cm de la origine Ateroscleroza nu este prin excelenta o boala a batrinetii, cum multa vreme a fost considerata. Ea afecteaza omul inca de la nastere.
Dezvoltarea leziunilor aterosclerotice este rezultatul unui proces lent, indelungat, cu evolutie intermitenta, perioadele de exacerbare (evolutii accelerate) alternind cu perioadele inacti (- 2).
Scoala medicala romaneasca s-a facut remarcata pa mondial si in domeniul studiilor epidemiologice si al elaborarii conceptului de factor de risc coronarian (. 3).
Ca o dovada a pretuirii acestei activitati, Organizatia Mondiala a Sanatatii a infiintat statii pilot si in tara noastra, una dintre acestea func-tionind in cadrul Clinicii de Cardiologie Fun-deni, care are in programul sau de studiu cardiopatia ischemica si reabilitarea comprehensiva a bolnavilor dupa infarctul miocardic, in principal prin antrenament fizic.In producerea aterosclerozei coronariene sint incriminati mai multi factori de risc: hipertensiunea arteriala, cresterea nilului sanguin al colesterolului, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul, stresul psihoemotional, fumatul si multe alte rigi si mecanisme care nu sint inca perfect elucidate (. 4).
Desigur, in cursul vietii nu sintem expusi influentei doar a unui singur factor de risc. De obicei, acesti factori actioneaza simultan sau consecutiv, se conditioneaza, se potenteaza, se intrepatrund de o maniera care nu poate fi descifrata intotdeauna.
Modificarile ateromatoase (depuneri de grasimi si calciu) in vase, precum si remanierile peretelui vascular apar foarte devreme, inca din copilarie sau adolescenta, cu o evolutie imprevizibila, mai lenta sau mai rapida. in majoritatea cazurilor, evolutia este lenta, fara simp-tome clinice, subiectul se comporta ca un individ sanatos, in ciuda modificarilor surnite in structura vaselor sale (. 5).
Aceasta este perioada latenta a bolii, pentru ca intre 35 si 65 de ani afectiunea sa devina manifesta, bolnavul acuzind dirse simp-tome: palpitatii, dureri precordiale cu anumite caractere, ameteli, cefalee, cresteri ale tensiunii arteriale etc.
Boala poate debuta sub forma unei complicatii, care constituie citeodata singura manifestare a bolii (infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral) si uneori are un deznodamint fatal. in aceasta perioada a bolii declarate, colesterolul depozitat in peretele arterial duce la ingustari ale calibrului vascular, deci la reducerea . fluxului sanguin si la remanieri vasculare, cu simptome dirse in functie de localizarea acestora - cerebrala, coronariana, renala, periferica, intestinala etc.
La nilul inimii, boala apare fie brutal sub forma de moarte subita sau de infarct miocardic acut, fie ca angina pectorala (dureri precordiale cu anumite caractere specifice in ceea ce priste sediul, durata, iradierea, circumstantele de aparitie, influenta unor droguri asupra durerii), fie ca palpitatii sau dificultate in respiratie (insuficienta cardiaca). in general, aterosclerozei i se descriu schematic trei faze:
1. Faza de constituire - din copilarie pina la aparitia primelor manifestari clinice - perioada in care aplicarea masurilor de prenire primara este eficace.
2. Faza simptomatica cind se impune tratamentul bolii si modificarea modului de viata si a deprinderilor alimentare.
3. Faza complicatiilor - accidentul coronarian acut - in care masurile terapeutice complexe nu reusesc refacerea completa a sanatatii.
Reabilitarea si prenirea secundara urmaresc resilirea unei stari psihologice si fiziologice optime, precum si frinarea evolutiei bolii. Dat fiind ca radacinile aterosclerozei coboara chiar pina in copilarie si ca actiunea factorilor de risc trebuie limitata, profilaxia acestei maladii trebuie inceputa tot din copilarie si, in orice caz, nu mai tirziu de pubertate.
Forma cea mai definitorie a aterosclerozei ca boala cardiovasculara este cardiopatia ischemica. Cardiopatia ischemica este boala cardiaca caracterizata prin insuficienta coronariana, rezultat al discrepantei dintre nevoile de irigare ale miocardului si posibilitatile de aport ale circulatiei coronariene.
Sinonimele folosite adesea pentru notiunea de cardiopatie ischemica sint: scleroza coronariana, boala coronariana, insuficienta coronariana, coronaropatie.
Potrivit uneia dintre clasificarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), in functie de prezenta sau absenta durerii, cardiopatia ischemica este subimpartita in doua categorii:
-■ dureroasa, manifestata prin angina pectorala, infarct miocardic acut si angina "variabila";
- nedureroasa, manifestata prin insuficienta cardiaca, tulburari de ritm, modificari ale electrocardiogramei (EKG), moarte subita.
Ca boala clinica, ateroscleroza se manifesta numai la o zecime din populatia globului, mai ales in tarile industrializate din zona temperata: America de Nord, Europa, este rara in Asia (China, Japonia, India si mai ales in Asia de sud-est), Africa si America de Sud.
Trebuie subliniat, de asemenea, ca frecnta cardiopatiei ischemice nu se diferentiaza in functie de rasa, la cei cu acelasi nil de trai. Redam mai jos citeva date experimentale si statistice, precum si consideratiile si concluziile la care au ajuns, pe international, de-a lungul anilor, unii cercetatori de prestigiu, privind cauzele si mai ales consecintele nefaste ale aterosclerozei si cardiopatiei fschemice.
Astfel* un studiu al OMS arata ca, in tarile industrializate, trei sferturi din totalul deceselor prin bolile de inima au fost provocate de cardiopatie ischemica.
La noi in tara, valul epidemic al cardiopatiei ischemice a aparut in preajma celui de-al doilea razboi mondial.
Studiile remarcabile ale acad. dr. Aurel Moga . si colaboratorii demonstreaza ca, in prezent, la noi, bolile cardiovasculare se situeaza pe primul loc, prezentind nu numai o crestere relativa, datorata unor posibilitati de diagnostic mai bune, ci si o crestere reala, spre deosebire de perioada 1930-1940, cind patologia medicala era dominata de bolile infectocontagioase si de mortalitatea infantila.
O cercetare efectuata pe 16 000 de autopsii la prosectura din Cluj, intre 1907-1947 si 1947- 1957, indica o crestere de sapte ori a frecntei infarctului miocardic in ultima perioada.
Dupa ce a urmarit un lot de americani timp de cinci ani, A. K e y s argumenteaza ca decesele produse de cardiopatia ischemica au reprezentat 33,9o/o la virsta de 40-44 de ani, 38,8% intre 45-49 de ani, 41,1% la cei intre 50-54 de ani si 42,3% la cei intre 55-59 de ani.
O statistica efectuata in 29 de tari dezvoltate atesta ca 39o/0 din decese la subiectii intre 25- 69 de ani au fost provocate de bolile cardiovasculare, din care cardiopatia ischemica reprezinta o treime.In ultimele trei-patru decenii asistam insa la transferul imbolnavirilor, invalidarilor si deceselor prin cardiopatie ischemica in rindul persoanelor tinere, in plina activitate, ceea ce constituie un serios semnal de alarma.
Prin urmare, ateroscleroza, prin dirsele sale manifestari, afecteaza categorii largi ale populatiei, constituind un pericol potential pentru orice virsta.
Din pacate, in pofida cercetarilor si dirselor incercari de a o zagazui, medicina nu a reusit un impact hotaritor asupra mortalitatii prin bolile cardiovasculare, in populatia generala, acestea raminind in proportii epidemice.
Eforturile trebuie conjugate, in continuare, in doua directii:
. reducerea imediata a mortalitatii la bolnavii cu infarct miocardic;
. elucidarea mecanismelor aterosclerozei si prenirea eficace a acesteia.
