Consumul de tutun este considerat un factor major al mortalitatii si morbiditatii cardiovasculare. Nocitatea fumatului creste cu numarul tigarilor fumate, si in functie de rsta de la care omul incepe sa fumeze, si de starea de sanatate sau de boala a fumatorului.
Nicotina mareste travaliul inimii, facind sa creasca atit frecventa batailor inimii (pulsul), cit si rezistenta periferica (tensiunea arteriala). Actiunea nicotinei depinde de nivelul sanguin al acesteia si de reactitatea vasculara. Ea lucreaza si prin cresterea descarcarii de catecola-mine, substante cu consecinte deosebit de importante la nivelul aparatului cardiovascular (determina cresterea frecventei contractiilor inimii, a fortei de contractie a miocardului, a consumului de Oa miocardic, marirea tensiunii arteriale si accelerarea mobilizarii lipidelor din singe si, implicit, cresterea colesterolului si a tendintei spre coagulare).
La aceste efecte, trebuie adaugate si intoxicatia chimica cu oxid de carbon, care blocheaza o parte din hemoglobina circulanta, diminuind astfel eliberarea de 02 catre tesuturi.
Fumatorul are un risc de 60o/0 mai mare decit nefumatorul in ceea ce priveste mortalitatea generala cardiovasculara si coronariana in special. Este un fapt dovedit ca boala coronariana, infarctul miocardic si moartea subita sint mult mai frecvente la fumatori decit la nefumatori.
Pe de alta parte, s-a demonstrat ca, la cei care au renuntat la fumat, riscul afectarii coronariene coboara la acelasi nivel cu al celor care nu au fumat niciodata, bineinteles daca renuntarea se face in timp util.
O exceptie se cere mentionata si anume: aceea a persoanelor peste 65 de ani, la care fumatul nu mai prezinta un risc asa de mare pentru cardiopatie ischemica, dar continua sa contribuie la morbiditate prin cancer pulmonar, bronsita cronica si emfizem/T) alta situatie controversata o constituie imposibilitatea de a sili, in cazul respectiv, o corelatie edenta intre fumat si cardiopatie ischemica.
Educatia sanitara inceputa in familie, trebuie continuata in scoala, edentiindu-se efectele nocive ale fumatului si combatindu-se parerea falsa ca fumatul este un mod de a se exterioriza emanciparea, maturitatea, prestanta, increderea in sine.
Unele inscriptii ca Va rugam, nu fumati!" Fumatul interzis" reprezinta expresia curentului de opinie al nefumatorilor, care nu mai accepta sa fie agresionati si ii inta implicit la o mai matura gindire pe fumatori.
Nivelul socio-profesional pare de asemenea a fi un factor semnificativ in renuntarea la fumat.
Numarul de tigari poate fi redus brusc sau in etape succesive, fumatorii trebuind sa fie constienti ca este o experienta de ata si ca rezultatele favorabile nu vor intirzia sa apara.
Anturajul apropiat (familia, prietenii, colegii de serciu) trebuie sa inteleaga ca in perioada care urmeaza imediat dupa decizia de renuntare, fumatorul este mai iriil, mai putin concesiv si ca, in orice caz, este recomandabil sa se abtina de la fumat in prezenta acestuiaAğ
Argumentele expuse rnai sus ni se par mai mult decit conngatoare pentru a determina orice fumator sa renunte la fumat, iar daca am
mentionat citeva din implicatiile nefaste ale fumatului la un bolnav, fie el coronarian (cu sau fara infarct miocardic in antecedente, cu tulburari de ritm), fie hipertensiv, arteritic sau pulmonar (bronsita, cord pulmonar, scleroemfizem pulmonar), nu am facut-o decit in dorinta de a-l constientiza pe bolnavul-fumator, de a-l hotari sa dena un colaborator activ al medicului, un strajer tenace al propriei sanatati.
"Deseori, cumpana etii, a calitatii si a duratei acesteia este in miinile noastre si depinde de vointa si tenacitatea fiecaruia dintre noi.
Avem de ales intre o ata rationala, lipsita de abuzuri, in care tensiunea arteriala, colesterolul, glicemia si greutatea se mentin in limite normale si un drum plin de neprevazut si de pericole al unei eti cu abuzuri, pe care cresterea tensiunii arteriale, aparitia ateroscle-rozei si a complicatiilor acesteia poate sa~l intrerupa, v
Alegerea drumului de urmat in ata depinde numai si numai de noi.
