mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Bolile vasculare
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Bolile vasculare
» Socul cardiogen

Socul cardiogen


Share





in ultimii ani, eforturile de reducere a dimensiunii infarctului si tratamentul prompt al ischemiei in desfasurare si a altor complicatii ale infarctului miocardic par sa fi redus incidenta socului cardiogen de la 20% la aproximativ 7%. Doar 10% din pacientii cu aceasta conditie se prezinta cu ea la internare in timp ce 90% o dezvolta in timpul spitalizarii. in mod caracteristic, pacientii care dezvolta soc cardiogen prezinta boala arteriala coronariana multisculara severa cu semne de necroza "piecemeal\" ce se extinde dincolo de zona initiala de infarct.
Este util sa consideram socul cardiogen ca o forma de insuficienta ventriculara stanga severa. Acest sindrom este caracterizat prin hipotensiune marcata cu tensiune arteriala sistolica < 80 mmHg si o reducere importanta a indexului cardiac [18 mmHg). Hipotensiunea singura nu este un criteriu pentru diagnosticul de soc cardiogen, deoarece multi pacienti care se recupereaza fara incidente vor avea hipotensiune severa (presiune sistolica < 80 mmHg) pentru cate ore. Asemenea pacienti prezinta adesea presiune de umplere a ventriculului stang scazuta, si hipotensiunea lor se rezol de obicei prin administrarea de lichide intravenos. Spre deosebire de hipotensiunea hipovolemica, socul cardiogen este in general asociat cu o rata a mortalitatii de > 70%; cu toate acestea, eforturile recente de a resili fluxul sanguin coronarian prin angioplastie coronariana sau rescularizare chirurgicala sugereaza ca aceasta rata crescuta a mortalitatii poate fi scazuta pana la jumatate.



Factorii de risc pentru dezvoltarea in spital a socului includ rsta inaintata, fractie de ejectie a ventriculului stang scazuta la internare, infarct mare, infarct miocardic in antecedente si istoric de diabet zaharat. Pacientii cu unii din acesti factori de risc trebuie luati in considerare pentru cateterismul cardiac sireperfuzia mecanica (prin angioplastie sau chirurgie) inainte de dezvoltarea socului.
Fiziopatologia insuficientei severe de pompa Reducerea importanta a masei de miocard contractii este cauza socului cardiogen in infarctul miocardic. Injuria initiala determina o scadere a presiunii arteriale si reducerea presiunii de perfuzie coronariana si a fluxului sanguin miocardic initiaza un cerc vicios care deterioreaza suplimentar functia miocardica si poate mari dimensiunea infarctului miocardic. Aritmiile si acidoza meolica contribuie de asemenea la aceasta deteriorare, deoarece ele sunt rezultatul unei perfuzii inadecte. Aceasta bucla de feed-back pozitiv explica rata crescuta a mortalitatii asociata cu sindromul de soc.


TRATAMENT

Fiziologia si prognosticul nefavorabil asociate cu aceasta conditie impun ca toti pacientii cu soc sa beneficieze, daca este posibil, de monitorizarea continua a tensiunii arteriale si a presiunii de umplere a ventriculului stang (asa cum este reflectata in presiunea capilara pulmonara blocata masurata cu un cateter cu balon introdus in artera pulmonara), precum si de determinari frecvente ale debitului cardiac. Cand coexista edemul pulmonar, intubatia endotraheala poate fi necesara pentru a asigura oxigenarea. Atenuarea durerii este importanta, deoarece o oarecare activitate reflexa sodepresoare poate fi un raspuns la durerea intensa. Cu toate acestea, narcoticele ar trebui utilizate cu precautie, and in vedere tendinta lor de a scadea tensiunea arteriala. Obiectivul principal al tratamentului este de a mentine perfuzia coronariana prin cresterea presiunii sanguine arteriale cu sopresoare ( mai jos), contrapulsatie intraaortica cu balon si manipularea volumului sanguin catre un nivel care asigura o presiune de umplere a ventriculului stang optima (aproximativ 20 mmHg). Ultima poate necesita fie perfuzie cu solutii cristaloide, fie diureza.


La pacientii examinati in primele 4-8 h de la debutul infarctului, reperfuzia prin PTCA ( "Angioplastia coronariana percutanata transluminala primara\", mai sus) poate imbunatati dramatic functia ventriculului stang, intrerupand astfel ciclul deteriorarii hemodinamice.
Vasopresoarele O rietate de droguri intravenoase pot fi utilizate pentru a creste tensiunea arteriala si debitul cardiac la pacientii cu soc cardiogen. Din nefericire, toate prezinta dezantaje importante sau probleme si nici unul nu s-a dovedit a modifica prognosticul la pacientii cu soc instalat. Izoproterenolul este o amina simpatomimetica rar utilizata in prezent in tratamentul socului determinat de infarctul miocardic. Desi acest agent creste contractilitatea, el produce si sodilatatie periferica si mareste frecventa cardiaca. Cresterea consumului miocardic de oxigen si reducerea presiunii de perfuzie coronariana rezultate pot extinde suprafata leziunii ischemice. Norepinefrina (modulul 70) este un agent alfa-adrenergic cu puternice proprietati soconstrictoare care poseda si activitate beta adrenergica si de aceea creste contractilitatea. Deoarece cresterea postsarcinii si a contrac-tilitatii asociata cu utilizarea sa provoaca o crestere marcata a consumului miocardic de oxigen, ea ar trebui rezerta pentru situatiile disperate sau pentru pacientii cu soc cardiogen si rezistenta sculara sistemica scazuta. Ar trebui inceput de la 2-4 [ig/min. Daca presiunea nu poate fi mentinuta cu o doza de 15 [ig/min, este putin probabil ca cresterea suplimentara fi benefica.
Dopamina (modulul 70) este utila la multi pacienti cu insuficienta de pompa. La doze mici [2-l0 ([ig/kg)/min] drogul prezinta efecte cronotrop si inotrop pozitive ca o consecinta a stimularii beta-receptorilor. La doze mai mari stimularea alfa-receptorilor determina un efect soconstrictor. La doze mai mici [


Tipareste Trimite prin email



loading...






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tulburari ale sistemului cardiovascular:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai