mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Cancerul de col uterin
Index » Patologia chirurgicala ginecologica » Cancerul de col uterin
» Sistemul de gestiune a informatiilor in programul de screening - resursa obligatorie de control al calitatii unui program de screening

Sistemul de gestiune a informatiilor in programul de screening - resursa obligatorie de control al calitatii unui program de screening


Share



Dupa cum rezulta din modulul precedent, pentru a obtine un beneficiu maxim din resursele investite intr-un program de screening, este necesara organizarea unui sistem special de informatii. Cu toate ca se bazeaza pe experienta tarilor dezltate, acest sistem poate fi acum aplicat si in tarile in curs de dezltare, mai ales in conditiile in care exista sisteme computerizate de stocare si prelucrare a datelor.


Cuprins:

Sistemul de informaţii bazat pe evidenţa populaţiei

Utilizarea datelor

Monitorizarea şi evaluarea programului

Sistemul informatic al screening-ului în programul oncoprotect


Sistemul de informaţii bazat pe evidenţa populaţiei

sus sus
Un astfel de sistem este o componentă esenţială a organizării programelor de screening. Aceste sisteme trebuie să poată îndeplini o mare varietate de scopuri şi obiective; de la posibilitatea de a obţine date despre un anumit pacient până la analize şi comparări complexe ale datelor.
Ţelurile unui astfel de sistem sunt:
. înrolarea populaţiei cu risc - informaţii referitoare la întreaga populaţie ţintă, incluzînd obligatoriu femeile care nu au fost niciodată testate;
. stocarea informaţiei - informaţiile despre istoricul screening-ului la fiecare femeie în parte trebuie păstrate în baze de date; informaţiile trebuie organizate, iar elementele acestora bine definite pentru a uşura analiza şi planificarea;
. asigurarea urmăririi pacientelor - sistemul de informaţii trebuie să poată asigura comunicarea cu pacientele în ceea ce priveşte rezultatele frotiurilor, sau necesitatea unei repetări;
. asigurarea calităţii - sistemul trebuie să permită evaluarea calitativă a programului în general;
♦ să poată urmări utilizarea frotiurilor ~ o măsură a valorii sistemului de informaţii este capacitatea acestuia de a determina nivelele de testare (dacă se includ în screening prea multe sau prea puţine femei);

♦ monitorizarea adresabilităţii (măsura în care femeile se supun screening-ului) - adresabilitatea la screening şi la urmărire a pacientelor trebuie monitorizată de sistemul de informaţii pentru a ajuta la evaluarea succesului programului în general.
Obiectivele specifice ale unui sistem de informaţii sunt:
■ localizarea femeilor din populaţia ţintă care nu au fost niciodată testate sau au fost testate la intervale prea mari; furnizarea de informaţii pentru identificarea grupurilor ţintă speciale, cum ar fi femeile în vârstă;
■ înregistrarea anomaliilor citologice depistate la screening;
■ să asiste urmărirea şi tratamentul;
■ să reducă numărul de testări inultile;
■ să furnizeze date de referinţă pentru citopatologi;
■ să asiste comunicarea cu populaţia testată, să poată furniza o programare pe etape a screening-ului;
■ să evalueze complianţa la screening;
■ să definească grupurile cu risc crescut;
■ să faciliteze evaluarea şi planificarea programului;
■ să poată determina eficienţa financiară a programului.
Sistemele de informaţii sunt concepute special pentru a putea:

♦ identifica populaţia ţintă;
♦ identifica fiecare femeie din populaţia ţintă;
♦ contacta femeile din populaţia ţintă în scopul:
♦ de a le aminti să se prezinte la screening odată ce ating vârsta recomandată;
♦ de a le reaminti să participe la screening la intervalele recomandate;
♦ de a le cere să-şi consulte medicul curant dacă sunt depistate cu anomalii citologice;
♦ de a verifica dacă se iau măsurile recomandate după descoperirea de anomalii (atât de către femeia în cauză, cât şi de către medicul de familie corespunzător);
♦ de a urmări pe termen lung pacientele tratate în urma unui diagnostic de anomalii la citologica cervicală;
♦ să permită compararea datelor la nivel regional, naţional şi internaţional.
Dezvoltarea sistemelor informaţionale este uşurată prin introducerea unui număr de identificare personal al fiecărei paciente. Oricum, organizarea unei baze de date nu trebuie să se bazeze pe această unică metodă de identificare şi nici nu trebuie întârziată când astfel de numere nu au fost introduse.

Utilizarea datelor

sus sus
Principalul avantaj al unui astfel de sistem este că uşurează rularea de zi cu zi a programului, permite evaluarea acestuia şi realizarea de îmbunătăţiri, fiind de asemenea important pentru cercetare. Una din problemele importante este accesul la informaţii şi protecţia intimităţii - trebuie respectate legile referitoare la accesul la informaţia privată şi realizate protocoale adecvate pentru corelarea datelor.
3.2.1. Componentele sistemului de gestiune a informaţiilor
Aceste sisteme conţin un număr de elemente, cum ar fi: registrele populaţiei ţintă, un registru cu toate operaţiunile realizate, o bază de date conţinând testările de laborator, mecanisme de corelare a datelor (de exemplu: cu registrele-cancer, registre de evidenţă a populaţiei etc.) şi mecanisme de monitorizare şi evaluare. Pentru o funcţionare optimă a sistemului de informaţii şi a screening-ului în sine este necesar ca o procedură standardizată să fie aplicată în toate regiunile acoperite de un program de screening.

Monitorizarea şi evaluarea programului

sus sus
Obiectivul general al screening-ului în cancerul de col uterin este de a reduce incidenţa şi mortalitatea prin această boală.
Obiectivele specifice sunt:
■ furnizarea unor servicii de screening acceptabile şi accesibile;
■ recrutarea femeilor eligibile şi mai ales a celor cu risc crescut;
■ de a asigura aderarea populaţiei ţintă la intervalele recomandate;
■ de a asigura o recoltare şi examinare satisfăcătoare a frotiurilor;
■ de a asigura comunicarea în timp util a rezultatelor;
■ de a asigura urmărirea adecvată, dacă se depistează anomalii citologice.
Pentru o evaluare corectă a programului sunt necesare următoarele tipuri de date:
♦ date asupra populaţiei ţintă;
♦ un registru cu toate frotiurile, cu menţionarea dacă este un prim frotiu sau o repetare (aceste înregistrări trebuie să poată fi corelate pentru a obţine un istoric longitudinal al screening-ului pentru fiecare femeie în parte);
♦ un registru separat cu date despre toate frotiurile anormale, incluzând urmărirea acestora, felul în care au fost tratate şi rezultatele obţinute;

♦ date asupra leziunilor precanceroase, clasificate după terminologia recomandată;
♦ date asupra cazurilor de cancer invaziv, clasificate pe stadii;
♦ date despre mortalitatea prin cancer de col uterin;
♦ informaţii asupra costurilor şi a personalului folosit, raportat la fiecare aspect al screening-ului.
Pentru evaluare şi monitorizare datele trebuiesc păstrate într-o formă care să permită idintificarea şi corelarea la nivel individual, precum şi folosirea în programe de cercetare şi pentru necesităţile de rutină ale screening-ului. Nomenclatura, procedurile şi măsurătorile trebuie standardizate iar datele despre populaţia ţintă să fie furnizate în funcţie de vârstă, zonă geografică, laboratorul şi medicul generalist care răspunde de femeiaîn cauză. Aceasta va permite identificarea femeilor care ar trebuie să fie (dar nu sunt) testate, pentru care se vor face eforturi speciale de a fi aduse în screening.
Criteriile de evaluare a programului de screening se raportează la obiectivele acestuia incluzând:

> creşterea nivelului cunoştinţelor şi a conştientei celor din grupurile de risc, asupra necesităţii şi importanţei screening-ului;
> creşterea ratelor de participare la screening;
> identificarea şi recrutarea femeilor care nu au fost niciodată testate;
> îmbunătăţirea performanţelor laboratoarelor de citologie;
> reducerea numărului de acte medicale nenecesare;
> reducerea incidenţei şi mortalităţii prin cancer de col uterin.
Evaluările trebuie să cuprindă nu doar efectele asupra incidenţei şi mortalităţii prin cancer de col uterin ci şi date asupra desfăşurării diferitelor părţi ale programului, astfel încât dacă un program nu este eficient, cauzele să poată fi identificate şi corectate.

Sistemul informatic al screening-ului în programul oncoprotect

sus sus
Bazele de date
a. Baza de date - server = catagrafierea populaţiei
(femei 20-69 ani) - 237.195 (1998);
- protocol de colaborare cu Prefectura Cluj şi Registrul de evidenţă a populaţiei;
- conţinut: - date de identificare (nume, adresă, număr de
înregistrare);
- date anamneslice: - ultima menstruaţie, graviditate, sânge-rări, ultimul examen ginecologic, intervenţii pe organele genitale, tratamente hormonale, contraceptive;
- date citologice: - ultimul test Babeş-Papanicolau:
- descrierea lamei,
- clasificarea lamei;
- examen ginecologic - diagnostic normal / suspiciune / evident clinic;
- examen histopatologic - conizaţii, biopsii, histerectomii, confirmare/finalizare.
b. Baza de date a reţelei de recoltare - medicii de medicină familie/întreprindere -
catagrafia populaţiei deservită; - conţine toate datele de mai sus - PC sau registre compuse din formulare informative statistice (FIS).

c. Baza de date a reţelei de citologie - conţine - pe acelaşi server - toate datele FIS.
d. Reţeaua de finalizare - completează rezultatele examenului ginecologic şi
tipul de finalizare pe Formularul Informativ Statistic.
Circuitul informaţiei
a. Baza de date ONCOPROTECT
- trimite la punctele de recoltare: - catagrafia,
- 2 exemplare FIS, - formulare de informare/invitaţie;
- primeşte înapoi 1 exemplar FIS la închiderea ciclului.b. Baza de date a reţelei de recoltare
- medicul MG primeşte 2 exemplare FIS şi invitaţii
- invită pacientele la punctul de recoltare de unde lamele pleacă la laboratorul de citologie însoţite de 1 exemplar FIS;
- primeşte înapoi exemplarul FIS cu rezultatul;
- pacientele cu citologii normale sunt invitate la testul următor;
- pacientele cu citologii suspecte sau maligne pleacă însoţite de 1 exemplar FIS în reţeaua de finalizare (formularul completat cu rezultatul ginecologic-histopatologic se întoarce la medicul MG);
- după ce fiecare pacientă încheie ciclul medicul MG returnează 1 exemplar FIS la baza de date ONCOPROTECT;

- 1 exemplar FIS rămâne la medicul MG ca bază de date sau registru.
c. Baza de date a reţelei de citologie
- lama însoţită de 1 exemplar FIS ajunge la laborator;
- exemplarul completat cu rezultatul se întoarce la medicul MG;
- baza de date sau registrul laboratorului este comună cu a programului.
d. Reţeaua de finalizare
- ginecopatele sunt trimise în reţeaua de diagnostic şi tratament însoţite de 1 exemplar FIS care se întoarce completat la medicul MG.


Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2022 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Patologia chirurgicala ginecologica:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai