Prevenirea si controlul BITS se bazeaza pe 5 concepte majore:
1 - educatia populatiei privind metodele de reducere a riscului BITS;
2 - detectarea persoanelor infectate asimptomatice sau a celor ce prezinta
simptome dar din diferite motive nu sunt diagnosticate sau tratate;
3 - diagnosticul si tratamentul persoanelor infectate;
4 - eluarea, tratamentul si consilierea partenerilor sexuali
ai persoanelor infectate;
5 - ccinarea preventi.
Prevenirea BITS se bazeaza in principal pe modificarea comportamentelor sexuale a persoanelor care risca o infectie. Clinicienii trebuie sa informeze si sa trateze pacientii si sa identifice si sa trateze si partenerii sexuali infectati. Abilitatea terapeutilor de a intra in posesia unor date anamnestice amanuntite si reale privind comportamentul si istoricul sexual al partenerilor este vitala in prevenirea transnuV terii si in tratamentul BITS.
Sfaturi preventive
Transmiterea sexuala - cea mai eficienta metoda de prevenire o constituie evitarea contactului sexual cu o persoana infectata.
Sfaturile privind abstinenta de la actul sexual penetrant sunt obligatorii pentru urmatoarele categorii de pacienti:
- pacienti care se afla sub tratament pentru BITS sau ai caror parteneri sexuali sunt in curs de tratament;
- pacienti care doresc sa evite posibile consecinte ale unui act sexual (BITS sau sarcina).In general, urmatoarele doua principii comportamentale preventive sexuale trebuie aduse la cunostinta populatiei:
- ambii parteneri trebuie sa-si faca testele in sensul existentei unui BITS inainte de a sili contacte sexuale;
- daca o persoana hotaraste sa sileasca contacte sexuale cu un partener a canii situatie privind BITS este necunoscuta sau care este cunoscut ca infectat, trebuie folosit un prezertiv nou pentru fiecare act sexual.
Metode de prevenire
Folosite rutinier si corect, prezertivele sunt eficiente in prevenirea multor BITS (inclusiv HIV), cu precadere a celor transmise prin contactul mucoaselor, contactul tegumentelor nefiind protejat. Prezertivele trebuie sa aiba atestate de calitate (testare electronica a porozitatii-permeabilitatii). Rata accepila de rupere a prezertivelor in timpul contactelor sexuale este de maxim 2% si este datorata mai ales folosirii lor necorespunzatoare.
Se recomanda respectarea urmatoarelor reguli de utilizare a prezertivelor:
- se foloseste un prezertiv nou pentru fiecare act sexual;
- manuirea prezertivului se face ingrijit, evitand zgarierea acestuia cu unghiile, dintii sau obiecte ascutite;
- prezertivul se aplica dupa instalarea completa a erectiei si inainte de penetrare;
- se verifica sa nu existe bule de aer intre suprafata penisului si a prezertivului;
- se verifica existenta unei lubrifieri corespunzatoare in timpul contactului (in caz contrar, se adauga lubrifianti exogeni);
- se utilizeaza lubrifianti hidrosolubili adecti (K Y Jelly, Astroglide, Glicerina), lubrifiantii uleiosi pot afecta latex-ul (uleiuri minerale, de masaj, lotiuni, uleiuri de gatit);
- prezertivul se indeparteaza in timp ce penisul este inca erect.
Prezertivele feminine nu au o eficienta demonstrata, insa pot fi folosite atunci cand cele masculine nu pot fi utilizate.
Prezertivele lubrifiate cu spermicide nu protejeaza mai mult decat cele simple impotri BITS, mai mult au fost asociate cu aparitia unor infectii urinare cu E-coli la femele tinere.
Spermicidele ginale pot reduce riscul gonoreei si chlamidiyei, dar nu protejeaza impotri altor BITS (inclusiv HIV); buretele si diafragmele nu sunt acceptate in protectia BITS.
Femeile care utilizeaza contraceptive orale, cele sterilizate chirurgical si/sau histerectomizate nu sunt protejate impotri BITS in lipsa utilizarii prezertivului.
Informarea partenerilor sexuali
Majoritatea BITS impun examinarea partenerilor sexuali. Daca se considera ca exista riscul infectarii, se pot administra tratamente chiar in lipsa semnelor clinice sau a probelor pozitive de laborator.
Pacientii infectati trebuie sfatuiti sa-si informeze partenerii sexuali si sa le propuna controlul medical, chiar in lipsa prezentei unei simptomatologii sugestive pentru BITS.
Se recomanda informarea partenerilor sexuali prin doua alternative:
- informarea de catre partenerul infectat aflat sub tratament; se refera la o perioada determinata de timp, caracteristica fiecarui tip de infectie in parte;
- informarea directa de catre reteaua de tratament daca partenerul infectat nu accepta sa-si informeze singur partenerul sexual.
Declararea BITS si confidentialitatea
Declararea BITS este necesara pentru eluarea indicilor epidemiologici in aprecierea starii de sanatate a unei populatii date si este indispensabila in controlul calitatii programelor de sanatate publica.
Sifilisul, gonoreca si SIDA sunt boli declarabile in tarile civilizate. Infectiile cu Chlamydia sunt de asemenea raportate in majoritatea statelor. Celelalte BITS sunt diferit raportate in diferite state. Clinicienii trebuie sa cunoasca normele locale de raportare / declarare a BITS specifice fiecarei tari, care trebuie sa faca parte din programe de control al BITS.
Raportarile si inregistrarile BITS trebuie sa fie strict confidentiale.
Recomandari privind femeile gravide
BITS transmise intrauterin sau perinatal pot afecta sever sau chiar letal fatul. Femeile gravide si partenerii lor trebuie chestionati din punct de vedere al BITS si avizati asupra riscurilor.
Teste screening recomandabile
. Testul pentru sifilis (R.B.W.) trebuie efectuat la toate gravidele la prima vizita (luare in evidenta); la pacientele cu risc crescut testul se repeta in trimestrul III si la nastere (unele state testeaza toate femeile la nastere). Nici un sugar nu este eliberat din spital fara sa i se fi efectuat mamei cel putin un test pe parcursul sarcinii.
. Antigenul ABS se determina si el la luarea in evidenta si se repeta la gravidele cu risc in apropierea termenului.
. Testul privind Neisseria gonorrhoeoe se efectueaza la prima vizita si se repeta in trimestrul III al sarcinii.
. Testul pentru Chlamydia trachomatis se efectueaza in trimestrul III la femeile cu risc (femei sub 25 de ani sau care au un partener sexual nou sau ai caror parteneri sexuali sunt cunoscuti sau potential infideli).
. Testul SIDA se efectueaza tot cu ocazia luarii in evidenta a gravidei.
. Testul ginitelor bacteriene (secretie) se efectueaza la sfarsitul celui de-al II-lea trimestru al sarcinii la toate pacientele cu risc de nastere prematura.
. Testul Babes-Papanicolau se efectueaza la prima vizita daca nu s-a efectuat unul in ultimul an.
Alte recomandari:
- gravidele infectate cu herpes genital, HBS, citomegalovirus sau streptococi din grupul B si cele sifilitice cu alergie la penicilina trebuiesc urmarite de catre experti;
- gravidele cu antigen HBS posibil trebuie raportate pentru a se asigura profilaxia nou-nascutului (partenerii sexuali trebuie ccinati);
- prezenta unei infectii genitale nu constituie o indicatie pentru nastere prin operatie cezariana, cu exceptia infectiei herpetice extinse.
Recomandari pentru adolescenti
Adolescentii trebuie informati asupra riscurilor generale si specifice rstei lor la care ii expune viata sexuala.
Rata B1TS este mai ridicata la adolescenti (gonoreea este mai frecventa la rste cuprinse intre 15-l9 ani). Infectiile cu chlamydia si cele cu virus HPV sunt de asemenea mai frecvente in randul adolescentilor, infectiile HPV fiind datorate contactelor cu parteneri cronic infectati, parteneri multipli sau homosexuali. Vaccinarea lor impotri hepatitei B ofera protectie si asupra transmiterii sexuale a infectiilor HPS.
Adolescentii care prezinta un risc ridicat al BITS sunt homosexualii masculi, heterosexualii activi, pacientii din clinici unde sunt tratate BITS si cei supusi tratamentelor injecile. Adolescentii sub 15 ani sunt in mod particular expusi infectiilor cu transmitere sexuala. Adolescentii sunt frecvent expusi datorita practicarii sexului neprotejat, fiind biologic susceptibili si beneficiind mai dificil de sistemul de ingrijire a sanatatii.
Medicii pot informa adolescentii, efectuand o veriila profilaxie primara prin educarea in sensul unui comportament informat confidential privind diagnosticul si tratamentul BITS, fara informarea sau consimtamantul parintilor. Legislatia privind ccinarea difera si ea de la stat la stat (in unele state ccinarea se poate face fara consimtamantul parintilor).
Modul de informare si de abordare trebuie adaptat la legi, la gradul de educatie al adolescentilor si la gradul de apropiere dintre terapeut si acestia, care este indispensabila identificarii factorilor de risc. Discutiile si sfaturile sunt extrem de importante si trebuiesc purtate nemijlocit cu fiecare adolescent in parte.
