mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali
Cancerul sanului
Index » Patologia chirurgicala a sanului » Cancerul sanului
» Elemente de diagnostic

Elemente de diagnostic


Share



Anamneza trebuie sa urmareasca date cu privire la factorii de risc, data primului simptom, data primului examen medical, data precizarii diagnosticului, data luarii in tratament.


Aceste date sunt necesare pentru aprecierea:

. ritmului de evolutie a tumorii;
. cauzelor intarzierii diagnosticului si al luarii in tratament.


Examenul clinic

Inspectia necesita o buna lumina, cu bolnava in ortostatism sau in pozitie sezanda, mai intai cu bratele pe solduri si apoi cu ele ridicate deasupra capului sau aduse la ceafa. Se observa ativ:


. volumul celor 2 sani;

. existenta unor proeminente anormale sau depresiuni;
. starea tegumentului privind culoarea (roseata), edemul cutanat, dilatarea nelor subcutanate;
. se inspecteaza cu atentie mamelonul si areola putand apare anomalii de forma sau volum - re-tractia si devierea mamelonului, prezenta crustelor, prezenta unor eroziuni sau ulceratii;
. se inspecteaza fosele supraclaviculare si regiunile axilare.
Palparea este cel mai important mijloc clinic de apreciere a leziunilor mamare. Tehnica palparii presupune asezarea bolnai in pozitie de relaxare in ortostatism cu bratele pe solduri sau clinostatism dorsal cu bratele intinse deasupra capului.
Reguli: Examinatorul trebuie sa execute palparea cu delicatete cu palma intinsa si degetele reunite, explorand sanul in intregime de la stern pana la marginea marelui dorsal si de la clavicula la santul submamar. Prin palpare se precizeaza sediul tumorii tinand seama de cele 5 cadrane, numarul acestora, forma, consistenta si limitele. De obicei tumora maligna este dura si cu limite difuze. Se vor aprecia raporturile tumorii cu tegumentul si urile profunde. Se va cerceta prezenta aderentei la tegumente. Aderenta poate fi incompleta (limitarea procesului neoplazic la tesutul glandular), spontana sau provocata prin manevre usoare de tractiune ale glandei exercitate in diferite sensuri, excentric, sau concentric. Se va cerceta paralelismul pliurilor cutanate prin manevra plicaturarii tegumentului. Disparitia paralelismului este un semn de aderenta incompleta provocata. Aderenta completa este spontana si traduce infiltrarea directa a tegumentului realizand aspectul de coaja de portocala, uneori ulceratii si in fine se va nota roseata tegumentului atunci cand exista. Prin palpare se apreciaza raporturile tumorii cu fascia sau cu muschiul pectoral si/sau peretele toracic. Pentru aceasta se examineaza mobilitatea tumorii pe muschiul pectoral relaxat si apoi in timpul contractiei acestui muschi realizata prin apasarea pe un tare pe care o executa bolnava cu bratul de partea examinata sau prin manevra Tillaux. in raport cu modul de mobilizare a tumorii in timpul acestor manevre se silesc cele doua grade de aderenta incompleta (cand mobilitatea este diminuata) si completa (cand mobilitatea dispare).
Daca sanul este imobil pe torace chiar si atunci cand muschiul pectoral este relaxat, aceasta situatie este considerata ca fixare la peretele toracic. La sfarsitul acestui examen se executa o usoara presiune asupra areolei si in jurul mamelonului si se efectueaza o manvra asemanatoare mulgerii pentru a pune in evidenta o entuala scurgere mamelonara.
Se examineaza in aceeasi masura sanul contro-lateral. Se trece apoi la aprecierea limfoganglionilor axilari si supraclaviculari de partea bolnava si controlaterali.In cancerul mamar trebuie sa remarcam ca exista o proportie de 0,3-0,5% din cazuri asimptoma-tice. in celelalte cazuri boala se prezinta cu urmatoarele simptome: tumora, durere, scurgeri mame-lonare, eczematizari si eroziuni ale mamelonului si areolei, retractia tegumentului sau mamelonului, adenopatia axilara, roseata tegumentului (care poate fi singurul semn de debut al unui cancer mamar).


Diagnosticul paraclinic

a. mamografia, ocupa primul loc ca importanta si este un examen indispensabil pentru descoperirea unui cancer asimptomatic. Trebuie efectuata bilateral in doua incidente, laterala si cranio-podala. in anumite situatii se fac incidente suplimentare. (16)


Elementele radiologice care sugereaza un cancer mamar:

. opacitatea de regula cu contur difuz sau sub forma de plaja noroasa cu contur sters;


. prezenta spiculilor si microcalcificarilor;

. edem peritumoral ce apare ca un halou transparent;
. ingrosarea lizereului cutanat limitat la tumora sau areola (aceasta va fi apreciata in raport cu tegumentul sanului controlateral).In ultimii ani tehnica mamografica a inregistrat progrese deosebite folosindu-se mamografia digitala care permite, cu ajutorul computerului, redarea mult mai detaliata a imaginilor suspecte si mamografia stereotaxica cu ajutorul careia se pot plasa ace cu mandren metalic in proximitatea leziunii suspecte ce poate fi astfel extirpata si examinata histopato-logic sau poate sa permita punctia cu ac fin si examenul citologic al aspiratului.
b. ecografia ultrasonica permite diferentierea maselor lichide de cele solide, masurarea certa a dimensiunilor tumorii si poate da date exacte despre caracterul ei. Asocierea ecografiei cu Doppler poate constitui chiar o metoda de depistare a cancerului mamar.
Alte tehnici in curs de evaluare sunt: tomografia computerizata, rezonanta magnetica cu substanta de contrast (godalinium), tomografia cu emisie de pozitroni, scintigrafia cu tecnetiu.


Metode de laborator ce sustin diagnosticul

a. nilul antigenelor CA-l5.3, TAG 72, MCA;
b. nilul catepsinelor D. in cancerele mamare agresi valoarea lor este mult crescuta.
Diagnosticul de certitudine se pune prin urmatoarele metode:(10)
. excizie sectorala mamara cu examen histopa-tologic (HP) la gheata, pentru cazurile cu indicatie initial chirurgicala; tumora trebuie extirpata in totalitate impreuna cu o margine de tesut mamar peritumoral;
. examen citologic din aspiratul obtinut prin punc-tie cu ac fin pentru toate cazurile la care chirurgia
nu este prima secnta terapeutica; in aceasta situatie citologia arata numai malignitatea dar nu si tipul histopatologic.
. in mastita carcinomatoasa se face biopsie renale in cursul i.r.a." class="alin2">punctie as-pirativa in zona cea mai densa cu examen citologic; daca punctia este negativa se practica axilo-tomie cu biopsie ganglionara; daca nici astfel nu se obtine confimarea diagnosticului se admite biopsia cutanata;
. amprenta cu examen citologic pentru leziuni ulcerate mamelonare sau areolare in caz de suspiciune de boala et;
. examen citologic din scurgerile mamelonare (cu valoare diagnostica mai mica);
. in situatia in care citologia este negativa, dar suspiciunea clinica de malignitate este ridicata si ar trebui efectuat initial un alt tratament decat cel chirurgical, exista 2 alternati: axilotomie cu biopsie ganglionara, iar daca rezultatul este neconcludent, ablatia tumorii cu examen HP la gheata.
Diagnosticul diferential al cancerului glandei mamare trebuie facut cu afectiuni care pot sa prezinte unul sau mai multe semne intalnite si in cancer:
. afectiuni inflamatorii acute: abcesul mamar si mastita acuta. Ele se caracterizeaza prin durere locala, febra si leucocitaza, elemente care nu se intalnesc in formele de mastita carcinomatoasa.
Totusi atragem atentia ca in aceste situatii mai bine sa se practice punctie aspirativa cU examen citologic inainte de a se face incizia deoarece se pot intalni cancere mamare dezvoltate intr-un chist infectat;
. afectiuni inflamatorii cronice. Tuberculoza mamara si sifilisul mamar sunt localizari foarte rare ale acestor boli, dar ele trebuie cunoscute datorita incidentei in crestere.
Mastita cu plasmocite este o forma particulara care se traduce printr-o induratie la nilul sanului fara febra sau rareori subfebrilitate.
Diagnosticul de certitudine se pune numai prin examen histopatologic:
. tumori mamare benigne. Fibroadenomul poate fi confundat cu un cancer, cand acesta este mic si lipsit de aderenta. Fibroadenomul are o consistenta ferm elastica, este bine delimitat si mobil.
Granulomul lipofagic este o tumora cu caractere clinice si mamografice foarte asemanatoare cu cancerul mamar. Diagnosticul de certitudine nu poate fi precizat decat prin examen histopatologic;
. tumora Phyllodes este o forma particulara de fibroadenom caracterizat prin crestere rapida, bine delimitat si care comprima tegumentul subtiindu-l fara sa adere. in caz de sarcomatizare poate apare o aderenta si desi tumora este in general mare adenopatia axilara este absenta;
. Mastopatiile benigne, chisturile mamare simple apar brusc, sunt dureroase, mobile, bine delimitate, renitente. Mastopatia nodulara poate mima o tumora maligna, dar nu este aderenta la tegument. Histo-logic poate fi hiperplazie epiteliala asociata cu micro-dilatatii chistice si procese de metaplazie apocrina. Poate evolua catre un cancer.
Boala fibrochistica se caracterizeaza prin placar-de de consistenta neomogena; reprezinta o afectiune genetica tradusa histologic printr-o distrofie mamara si intr-un procent mare se poate maligniza. (19;1;2)
Diagnosticul de certitudine este numai histologic si in aceste cazuri rezectia mamara trebuie sa fie larga depasind limitele macroscopice ale leziunii cu 2-3 cm.
Chistul hidatic mamar este extrem de rar si diagnosticul se poate preciza mamografic.
Scurgerea mamelonara fara tumora reprezinta numai in 7% din cazuri un semn de cancer. Cauza poate fi ectazia canaliculara, papilomul intraductal sau cauze extramamare (afectiuni hipofizare).
Eroziunea memelonara din boala et se poate confunda cu dermatita eroziva. Diagnosticul se pune prin examen citologic din amprenta.
Retractia cutanata a sanului poate fi determinata si de boala Mondor (trombofeblita a nei epigas-trice superioare). Ombilicarea mamelonului poate fi congenital sau o consecinta a proceselor inflamatorii ale canalelor galactofore.



Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Patologia chirurgicala a sanului:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai