Examinarile morfologice joaca un rol decisiv in diagnosticul si tratamentul CT - preoperator in depistarea cancerului si formularea indicatiei chirurgicale cu ajutorul punctiei/biopsie, intraoperator pentru confirmarea sau excluderea malignitatii prin
biopsie extemporanee iar postoperator prin examenul la parafina sau chiar microscopie electronica precizand tipul si detaliile histologice, grading-u\\ tu-moral si furnizand elemente de prognostic.
Punctia biopsie cu ac subtire (PBAS) sau cu ac gros cu sau fara aspiratie ori prin taiere, reprezinta actualmente o explorare propusa de rutina in algoritmul diagnosticului leziunilor nodulare suspecte de malignitate in patologia tiroidei si este considerata esentiala in formularea indicatiei chirurgicale.
Practicata ambulator fara sau cu minima anestezie, de preferinta ecoghidata, practic lipsita de incidente sau complicatii, simplu de executat, repeila la nevoie tehnica permite o eluare citolo-gica a frotiului recoltat (16, 40).
Tehnica permite diagnosticarea a 60-70% din
nodulii tiroidieni si respectiv a 90% din leziunile canceroase fiind creditata in diverse serii cu o sensibilitate de 47-95% si o specificitate de 66-99%. Prelucrarea computerizata a unui numar de 17 parametri (dimensionali, densitometrici si texturali) a fiecarei imagini citologice ca si metodele de cito-genetica, studiul ADN si imunodetectia peroxidazei, amelioreaza semnificativ aceste procentaje (7).
Rezultatele frotiului citologic sunt apreciate in patru categorii:
punctia alba - fara loare diagnostica, leziuni cert benigne, leziuni suspecte si in sfarsit leziuni formal maligne. in ultimele doua categorii actul chirurgical - completat in cele mai multe situatii de
biopsia extemporanee - apare obligatoriu.
Punctia biopsie ofera rezultate exacte in CT papilare (67-97%), medulare (50-80%), anaplazice (75-l00%) ca si in leziunile metastatice si limfoame (7, 16).
Marea limita a explorarii consta in imposibilitatea de a preciza caracterul benign sau
malign al leziunilor foliculare si oncocitoamelor "low grade\", incertitudine pe care o detine de altfel si biopsia extemporanee (7, 14, 19)1.
Imposibil de detectat sunt si cancerele oculte, dificultati ridicand si diagnosticul diferential al tiroiditelor limfocitare cronice.
Citopunctia reduce cu 25-50% numarul interventiilor pentru noduli benigni crescand in acelasi timp cu 10-l5% pe cel al leziunilor maligne operate si desi procentajul rezultatelor fals negative se situeaza intre 1,3-l3,5 iar cel al rezultatelor fals pozitive de la 0 la 7,7 in ansamblu constituie pentru majoritatea practicienilor investigatia princeps in patologia tiroidiana modificand algoritmul diagnostic consacrat de explorarea scintigrafica (7, 8, 11, 29)
(. 1)-
Biopsia extemporanee (BE) este indicata in orice leziune tiroidiana (nodulara) in care examinarile clinice si paraclinice anterioare nu au putut afirma sau exclude cu certitudine benignitatea. BE este necesara in toate cazurile in care PB nu poate fi executata sau este indoielnica ori suspecta ca si in situatia identificarii intraoperatorii a unor noduli nediagnosticati inainte de actul chirurgical (19, 27, 40).
Ca si in cazul PB examinarea se confrunta cu mai multe posibilitati - leziuni cert benigne sau cert maligne (in care exereza fi adaptata histologiei tumorii) si leziuni in care diagnosticul nu poate fi precizat (tumori culare).
BE poate afirma in mod sigur malignitatea in 60-70% din cazuri, cu procentaje pana la 20 rezultate fals negative dar si de 1,5-4,8 rezultate fals-pozitive determinand extensii nejustificate ale exerezei glandulare.In ansamblu metodele morfologice de diagnostic in tireopatii mai ales a celor suspecte de cancer -PB si BE - nu trebuie opuse si nici ate, ci doar se pot completa reciproc desigur in conditiile interpretarii de catre o echipa de anatomopatologi cu experienta.
Metode de diagnostic biologic
Dozarile TSH (ultrasensibil) si ale hormonilor tiroidieni obiectiveaza statusul functional al glandei si postoperator verifica eficienta terapiei complementare hormonale si prin iradiere meolica.
Pentru CT medular masurarea radioimunologica a calcitoninei plasmatice (titru normal 1 ng/ml) confirma diagnosticul chiar in etapele infraclinice (in formele familiale) cand poate fi necesara stimularea cu pentagastrina sau calciu si realizeaza o urmarire obiecti posterapeutica, orice crestere a nivelului acestui marker indicand formal existenta unei recidive sau metastaze (3, 32, 49).
Masurarea antigenului carcinoembrionar - crescut in 4/5 din obsertiile de CT medular desi fara loare specifica, contribuie la confirmarea diagnosticului.In sfarsit determinarea tireoglobulinei pare sa capete, pentru rietatile foliculare de CT rolul unui marker tumoral extrem de important in dispensari-zarea bolnavilor operati, cresterile acestuia semnaland recidi bolii (7).
