Tumorile maligne ale
intestinului subtire cuprind: adenocarcinoame, carcinoame, reticulosarcomul, reticulolimfosarcomul, limfogranulomatoza Hodgkin, carcinomul intestinal.
Pot fi primitive sau secundare. Dupa aspectul histologic tumorile maligne pot fi:
- epiteliomatoase = epiteliale;
- sarcomatoase = conjunctive.
Tumorile epiteliomatoase sunt: adenocarcino-mul, carcinomul coloid si carcinomul nediferentiat, iar sarcoamele pot fi limfo- si reticulosarcoame.
Semnele clinice ale tumorilor maligne - asemanatoare cu ale tumorilor benigne - sunt variabile in raport cu localizarea, natura, volumul si modalitatea de evolutie care se intinde pe perioade lungi de timp (. 5).
Semnele comune ale tumorilor maligne intestinale se prezinta sub forma de: anorexie,
anemie hipocroma, scaderea fortei musculare, perioade febrile cu caracter intermitent.
Durerea, simptom constant (32-86%) (1), apare sub forma de arsura epigastrica sau ia aspectul de
colici abdominale. Poate aparea
constipatie si diaree.
Scaderea ponderala este semnul care atrage atentia bolnavului ca urmare a tulburarilor de absorbtie digestiva.
Sunt posibile manifestari acute cu aspect de ocluzii intestinale (15-20%) (1), cu dureri de intensitate variabila, uneori cu caracter paroxistic. Mecanismul este prin obstructie, volvulus sau invaginatie.
Se poate instala un sindrom Konig cu evolutie subacuta.
Hemoragia este prezenta mai ales in leiomio-sarcoame si foarte rara in adenocarcinom si
tumori carcinoide. Apare de regula sub forma de
hemoragii oculte.
Rareori se poate produce perforatia ca urmare a penetrarii parietale de catre tumora.
Evolutia rapida a acestor semne ne permit sa banuim prezenta unui proces tumoral intestinal.
Examenul obiectiv ne aduce putine informatii. Uneori se poate palpa o formatiune de marime variabila, rotunda, cilindrica, mobila sau fixa. Alteori examenul este negativ. in caz de complicatii acute apar semnele clinice de ocluzie prin obstructie sau peritonita prin perforatie.
Diagnosticul tumorilor maligne respecta aceleasi etape ca si diagnosticul tumorilor benigne: examen clinic, radiologie, CT, RMN, ecografie, arteriografie.
Adenocarcinomul
Este cea mai frecventa
tumora maligna a intestinului subtire - 50% din totalul tumorilor intestinale -de 2 ori mai frecvent la barbat decat la femei. Este localizat pe intestinul proximal si/sau ileon (. 5).
Debuteaza insidios prin jena epigastrica, balo-nare si durere. Evolutiv semnele clinice cresc in intensitate instalandu-se anemia, melena sau un accident acut - ocluzia. Rareori se poate palpa o tumora in etajul abdominal superior, avand caracterele mai sus descrise.
Tumora porneste de la mucoasa sau de la un polip adenomatos. Se dezvolta ca un inel determinand retractia peretelui intestinal datorita infiltratiei neoplazice, stenozandu-l si determinand accidente ocluzive. Alteori apare ca o masa polipoida asemanatoare cancerului colonie.
Mezenterul este infiltrat neoplazic si/sau inflamator marind dimensiunile tumorii, care dene palpabil si o fixeaza la organele din jur.
Ganglionii sunt invadati, iar metastazele hepatice prezente in momentul operator.
Tratamentul consta in rezectie segmentara in limite oncologice. Se poate asocia chimioterapia cu 5-fluorouracil.
Prognosticul este rezervat in caz de diagnostic tardiv (32% supraetuiri la distanta - dupa Angelescu - si favorabil in formele diagnosticate si tratate timpuriu).
Leiomiosarcomul
Sarcoamele constituie 20% din neoplasmele intestinului subtire (27).
Leiomiosarcomul este cea mai comuna forma si este egal distribuit la cele doua sexe, iar varsta
medie este de 60 de ani. Este localizat mai mult pe jejun decat pe ileon,
Leiomiosarcomul este o tumora a stratului muscular si se poate dezvolta atat la nivelul muscularis mucosae cat si din stratul muscular extern. Tumorile care pron din muscularis mucosae se dezvolta submucos deniveland si proeminand catre lumenul intestinal. Poate determina ulcerarea mucoasei producand hemoragii variabile cu intensitate sau aparitia de fenomene ocluzive prin obstructie sau invaginatie.
Tumorile care se dezvolta din musculatura externa catre seroasa, apar in afara lumenului putand atinge uneori dimensiuni importante. Invadeaza mezenterul si organele vecine determinand
tulburari vasculare urmate de hemoragii, necroze si fistule. Unele tumori cu dezvoltare in ambele directii (tumori in "clepsidra\"), pot determina hemoperito-neu si o sangerare mica in lumenul intestinal (11, 31).
Macroscopic tumora este mare, albicioasa pe sectiune cu zone de hemoragie si necroza.
Microscopic aspectul este asemanator cu al leiomiomului de care este greu de diferentiat deoarece structura este asemanatoare.
Metastazele se produc pe cale sangna (in ficat, plaman, oase) si, rareori, pe cale limfatica (in ganglionii regionali).
