Al doilea ca frecventa (15-20% din cazuri) CT cular apare de asemenea mai frecvent la sexul feminin (raport F/B 2-3/1) intereseaza cu precadere decadele 5-6 fiind rar mentionat la copii;
tumora este semnalata mai frecvent in zonele de
gusa endemica (14,17).
Se prezinta clinic sub forma unei gusi cel mai adesea uninodulare, ferma, bine circumscrisa, mobila, fara adenopatie.
Pe piesa operatorie ea apare in general unifo-cala, bine incapsulata, cu o consistenta carnoasa, culoare brun deschisa cu zone fibroase, mase alb-cenusii inlocuind teritorii mai mari sau mai mici din glanda. in formele invazive se descrie o crestere rapida, cu cuprinderea capsulei, sinusurilor ve-noase si extensie vasculara.
Metastazarea este preponderent hematogena, cea limfatica cu adenopatie fiind rareori mentionata. Determinarile secundare cele mai intalnite sunt in oase si plamani.
Majoritatea CT cu functionalitate clinica sau biologica sunt de tip folicular, dupa cum cea. 10% din CT culare pot recidiva sub forma nediferentiata (41).
Sunt deosebite in prezent doua principale varietati:
- forma incapsulata minim invaziva este macro-scopic asemanatoare unui adenom obisnuit, compacta si de culoare brun-galbuie pe sectiune cu remanieri hemoragice, fibroase sau chistice. Din punct de vedere diagnostic aceste forme pun cele mai dificile probleme specialistului anatomopatolog atat la examenul extemporaneu (unde in majoritatea cazurilor acesta nu se poate pronunta) cat si la cel la parafina; microscopic tumorile sunt alcatuite din foliculi saraci in coloid care realizeaza o structura trabeculara cu manunchiuri de celule aparent normale dar ceva mai mari, granulare, eozinofilice si mai rar clare; nucleii au un diametru superior, se observa anizocoria, prezenta nucleolilor si mitoze; formele pure sunt rare, iar malignitatea poate fi afirmata doar pe baza invaziei capsulare sau vasculare (. 3).
- forma inalt invaziva - mai rar descrisa, prezinta in general un aspect multinodular, incapsu-larea descrisa la forma precedenta dispare, tumora invadand tesutul glandular inconjurator si structurile vasculare; atipiile celulare sunt evidente ca si importanta anizocariozei si mitozelor, toate facand diagnosticul evident.
Se mai descrie CT cular cu celule oxifile (oncocitare) (CT cu celule Hurthle) care reprezinta cea 20% din totalul CTV fiind extrem de asemanatoare cu acestea, desi numerosi autori le incadreaza ca o forma distincta. Histologic insa sunt constituite din celule poliedrice de mai mari dimensiuni cu citoplasma granulara, bogata in mito-condrii. Nucleii prezinta atipii (nucleoli) si inegalitati. Celulele Hurthle prezinta receptori pentru TSH.
Difuziunea locala, multifocalitatea si metastazele (os, plaman, ganglioni) sunt mai frecvente conferind acestei varietati un prognostic mai grav.
CT culare putin diferentiate si insulare reprezinta forme intermediare (sau etape de dediferen-tiere) catre formele anaplazice.In ansamblu, din punct de vedere prognostic, CT culare au o reputatie inferioara varietatii papilare, varsta, invazia capsulei, caracterul angioin-vazisi tendinta de metastazare la distanta mai ridicata constituind tot atatia factori agravanti. Mortalitatea la 10 ani cotata doar la 3% pentru formele localizate strict intraglandular atinge 16-28% pentru cazurile cu invazie vasculara si respectipentru cele care depasesc capsula glandulara (14).
