Din acest grup fac parte meningioamele cu baza de insertie pe SLS (parasagitale), meningioamele cu baza de insertie pe coasa (meningioamele de coasa) si cele cu baza de insertie pe dura-mater, la distanta de linia mediana (meningioame de conxitate propriu-zise) (. 18).
Meningioamele parasagitale
Delimitare anatomica. Acestea pot fi situate in orice portiune a sinusului longitudinal superior, fiind aderente de acesta. Dintre aceste meningioame, mentionam:
- Meningioamele parasagitale precentrale, debuteaza cu crize adrsi urmate de deficit motor crural contralateral. Sindromul de HIC apare tardiv (. 19).
- Meningioamele parasagitale centrale, debuteaza cu crize motorii crurale urmate treptat de instalarea unui deficit motor crural. Sindromul de HIC apare tardiv.
- Meningioamele parasagitale postcentrale, debuteaza sub forma unor crize focale senziti sau motorii, crurale, uneori cu generalizare secundara. Alteori, primul simptom este reprezentat de
pareza crurala, care evolueaza lent progresiv. Meningioamele parasagitale situate parietal posterior evolueaza si cu semne de tip parieto-occipital (trigemen si abducens). Sindromul de HIC apare tardiv.
- Meningioamele parasagitale peritrorculare se afla situate la nilul raspantiei noase Herophile si se caracterizeaza prin aparitia mai precoce a HIC prin staza noasa produsa de tumora.
Meningioamele de coasa
Delimitare anatomica. Aceste
tumori sunt inserate direct pe coasa, uni sau bilateral, la distanta de conxitatea encefalica. loul clinic este in genere asemanator cu cel al meningioamelor para-sagitale (. 20).
Meningioamele de conxitate
Delimitare anatomica. Aceste
tumori sunt inserate pe dura-mater, predominent pe fata interna a conxitatii cerebrale.
loul clinic. Prezenta crizelor convulsi, focale mai ales, caracterizeaza acest tip de tumori. Deficitul motor se instaleaza treptat, fiind preponderent facio-brachial, controlateral. Sindromul frontal (
tulburari psihice) este caracteristic pentru cele anterioare. Sindromul temporal (crize epileptice temporale, tulburari de vorbire pentru emisferul dominant, modificari de camp vizual) este caracteristic pentru cele de conxitate temporala. Sindromul parietal (senzitiv), cu crize senzitivo-motorii, este caracteristic pentru meningioamele posterioare. Sindromul de HIC apare tardiv.
Meningioamele de fosa craniana posterioara
Acestea sunt impartite in 3 grupe:
a) Meningioamele fosei posterioare.
b) Meningioamele centrale nevraxiale.
c) Meningioame multiple ale bazei craniului cu interesarea fosei cerebrale posterioare.Intreg grupul de meningioame prezentate au trasaturi comune privitoare la instigatii, evolutie, prognostic si tratament.
Instigatii paraclinice. Sunt dominate de CT-scan, RMN si angiografie rtebrala. Desigur ca metodele moderne de angio-RMN furnizeaza date superioare in toate tipuriie de meningioame (43).
Evolutia acestor meningioame este lenta, in ani de zile, fiind caracterizata in principal prin tulburari neurologice de focar si ulterior sindrom de HIC.
Tratamentul tuturor meningioamelor este chirurgical, urmarindu-se exereza totala, pentru a preni recidile tumorale; exista posibilitatea de embo-lizare a pediculilor vasculari, urmata de exereza completa.
Prognosticul depinde de diagnosticul precoce si abordul chirurgical cat mai corect si cu rezectie totala. Numai rezectia totala poate preintampina recidile meningioamelor. Desigur ca recidile depind si de histopatologia acestor tumori. in aceste conditii este necesara urmarirea clinica si mai ales prin CT-scan repetate, cu contrast si reconstructie.
