Index » Neurochirurgie » Malformatii congenitale anorectale
» Diagnostic diferential - tratament

Malformatii congenitale anorectale

Sunt printre cele mai frecvente malformatii ale tubului digestiv, dupa stenoza hipertrofica de pilor. Frecventa aparitiei lor in patologia nou-nascutului difera dupa diversele statistici de la 1/3500 la 1/600 (Ravitch). Malformatia a fost cunoscuta inca din antichitate de medicii greci, romani si arabi. O metoda de traatament a fost descrisa abia in secolul VII de Paulus Aegineta. Acesta patrundea cu bisturiul prin perineu, punea in evidenta fundul de sac al tubului digestiv, il deschidea, si acest traiect era dilatat cu bujii. in 1719, Littre subliniaza utilizarea prealabila a colostomiei la copiii cu malformatii congenitale ano-retale. in 1835 Amussat pune la punct tehnica operatiei perineale descriind un procedeu rational de disectie a perineului spre fundul de sac ano-rectal. in 1880 Mc Leod recomanda calea abdomino-perineala in caz de insucces al explorarii perineale pentru coborarea tubului digestiv la perineu. Urmeaza o lunga perioada de "cautari" ale procedeelor terapeutice cele mai adecvate. in anii 1948-1949 Rhoadea, Pipes, Randell, Morris si Brophy efectueaza procedeul combinat abdomino-perineal. Stephens, in 1953, publica calea de abord presa-crata, reluata in 1960 de chirurgi ca Romualdi si Soave in Italia, Rehbein in Germania. Mai recent Pennia, Mollard, Kisetter recomanda operatia in doi timpi: colostomia si apoi coborarea abdominoperi-neala prin chinga muschiului pubo-rectal.