mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Diabetul zaharat
Index » Endocrinologie si metabolism » Diabetul zaharat
» Neuropatia diabetica

Neuropatia diabetica







Neuropatia diabetica poate afecta fiecare portiune a sistemului nervos, cu posibila exceptare a creierului. Este rareori o cauza directa de deces, dar este o cauza majora de morbiditate. Sindroame distincte pot fi recunoscute si cateva tipuri diferite de neuropatie pot fi prezente la acelasi pacient. Cel mai obisnuit lou este acela al polineuropatiei periferice. Manifestate de obicei bilateral, simptomele includ amorteli, parestezii, hiperestezie severa si durere. Durerea, care poate fi profund situata si severa, este adesea mai intensa noaptea. Ocazional, este de tip lancinant sau fulgeratoare, semanand cu esul dorsal (pseudoes). Din fericire, sindroamele dureroase extreme sunt de obicei autolimitate, durand de la cateva luni la cativa ani. Implicarea fibrelor proprioceptive duce la anomalii ale mersului si aparitia articulatiilor Charcot tipice, in special la picioare. Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografie. La examenul fizic, reflexele osteotendi-noase absente si pierderea sensibilitatii bratorii sunt semne precoce. Neuropatia diabetica poate produce de asemenea intarziere in revenirea la pozitia normala dupa testarea reflexului gleznei, identic cu cea observata in hipotiroidism. Mono-neuropatia, desi mai putin comuna decat polineuropatia, poate de asemenea sa apara. Caracteristic apare o cadere brusca a incheieturii mainii, a piciorului sau paralizia nerlor cranieni trei, patru sau sase. Alti ner singuri, inclusiv laringeul recurent, pot fi implicati. Mononeuropatia este caracterizata de un grad inalt de reversibilitate spontana, de obicei dupa o perioada de cateva saptamani. Radiculopatia este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmand distributia unuia sau a mai multor ner spinali, de obicei la nivelul peretelui toracic sau abdomenului. Durerea severa poate mima herpesul zoster sau un abdomen acut chirurgical. Ca si mononeuropatia, radiculopatia este de obicei autolimitata. Neuropatia vegetativa se poate prezenta intr-o varietate de forme. Tractul gastrointestinal este o prima tinta, putand aparea o disfunctie esofagiana cu dificultate la inghitire, evacuare gastrica intarziata, constipatie sau diaree. Ultimul simptom este adesea nocturn. Incontinenta sfincterului anal intern poate mima diareea diabetica. Pot aparea hipotensiune ortostatica si sincopa franca. Stopul cardiorespirator si moartea subita, banuite a fi date doar de neuropatia vegetativa, au fost si ele descrise. Disfunctia sau paralizia cii urinare este in particular suparatoare si adesea duce la necesitatea drenajului cronic prin cateter. Impotenta si ejacularea retrograda sunt manifestari aditionale la barbat. Disfunctia erectila este asociata cu o scadere a generarii de oxid nitric in vascularizatia peniana. Deficitul de peptid intestinal vasoactiv (VIP) poate fi de asemenea implicat. Do ale existentei neuropatiei vegetative pot fi obtinute prin teste clinice, cum ar fi masurarea raspunsului ritmului cardiac la manevra Valsalva sau la ridicarea in picioare. in ambele teste subiectul este monitorizat continuu electrocardiografie pentru inregistrarea ritmului cardiac. in primul test, subiectul sufla impotriva unui manometru aneroid sau cu mercur la 40 mmHg presiune, timp de 15 s. Testul se repeta de trei ori, cu perioade de odihna de un minut intre probe. Normal, ritmul cardiac se accelereaza in timpul manevrei Valsalva, astfel incat raportul dintre cel mai lung interval intre batai dupa incetarea manevrei si cel mai scurt interval din timpul testului este mai mare de 1,2. in neuropatia vegetativa ce implica sistemul parasimpatic, raportul este mai mic de 1,1. Similar, raportul la a treizecea bataie dupa ridicarea in picioare fata de cel de la a cincisprezecea bataie va fi mai mare de 1,0. El este mai mic de 1,0 in neuropatia vegetativa. Amiotrofia diabetica este probabil o forma de neuropatie, desi atrofia si slabiciunea muschilor mari in gamba superioara si centura pelna se aseamana cu afectiunea musculara primara. Anorexia si depresia pot insoti amiotrofia. Din cauza scaderii in greutate, acesti pacienti sunt adesea suspectati a avea o neuropatie paraneoplazica.


Tratamentul neuropatiei diabetice este nesatisfacator in cele mai multe printe. Cand durerea este severa, este usor pentru pacient sa se deprinda sau sa dena dependent de narcotice sau analgezice puternice nonnarcotice, cum ar fi pentazocina. Daca durerea necesita ceva mai puternic decat aspirina, acetaminofen sau alti agenti antiinflamatori neste-roidieni, codeina este medicamentul de electie. Fenitoina este folosita de unii medici, dar altii nu au gasit-o folositoare. Terapia combinata cu amitriptilina si flufenazin produce indepartarea durerii la unii pacienti si este o incercare valoroasa. Dozajul recomandat este 75 mg amitriptilina inainte de culcare si 1 mg flufenazin de trei ori pe zi. Desipraminul este la fel de eficient ca amitriptilina; fluoxetinul nu este mai bun decat placebo. Mononeuropatiile si radiculopatiile de obicei nu necesita terapie specifica, deoarece sunt autolimitate. Diareea diabetica raspunde adesea la tratament cu difenoxilat si atropina sau loperamid. Hipotensiunea ortostatica este cel mai bine tratata prin culcarea pacientului cu capul patului ridicat, etarea ridicarii bruste in pozitie ortostatica si folosirea de ciorapi elastici inalti. Ocazional, expansiunea volemica cu fludrocortizon este necesara, ca in alte forme de hipotensiune ortostatica.


Terapia experimentala cu inhibitori de aldozoreductaza si mioinozitol nu a adus beneficii clinice semnificative, desi regenerarea intensa a nerlor a fost raportata la oameni tratati cu un antagonist de aldozoreductaza. Aplicarea topica de capsaicin este de ajutor, ocazional, in sindroamele cu durere tip arsura si hiperestezie.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Endocrinologie si metabolism:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai