Isospora belii este un protozoar coccidian, incadrat in Phylum Apicomplexa, care produce izosporidiaza umana, o infectie a tractului gastrointesinal, descrisa inca din 1915, dar care este si in.prezent o boala putin inteleasa. Izosporidiaza este mai frecventa in zonele tropicale si subtropicale decat in zonele temperate, fiind endemica in America de Sud, Africa si in sud-estul Asiei. Este intalnita la pacientii AIDS, avand o incidenta scazuta in S.U.A (0,2%) si o incidenta crescuta in Haiti, unde 15-l9% din pacientii AIDS prezinta aceasta parazitoza [26]. Incidenta reala a parazitozei nu este cunoscuta, deoarece nu a fost urmarita prezenta parazitului la persoanele sanatoase si la toti bolnai AIDS.
Cuprins:
Oochistul matur este transparent, de formă elipsoidală, cu un capăt mai īngust şi uşor gātuit, la nivelul căruia se găseşte un micropil. Are dimensiuni de 22-33 um lungime/ 10-15 um lăţime. Prezintă un perete dublu neted, subţire şi conţine 2 sporochisturi, fiecare cu 4 sporozoiţi īn interior. Oochiştii imaturi, nesporulaţi prezintă īn interiorul lor o masă granulară, uninucleară, nedivizată (sporoblast). In mediul extern, se produce diviziunea masei interne granulare, rezultānd sporochiştii, care sunt formaţiuni sferice, de 12-14 um, cu perete propriu şi īn interiorul lor se formează 4 sporozoiţi subţiri, alungiţi [2,11].
Ciclul biologic |
sus  |
Isospora belii este īntālnit la o diversitate de animale.
Parazitul invadează epiteliul intestinal, cu predilecţie epiteliul intestinului subţire, unde derulează ciclul său biologic endogen, asexuat (merogonie) şi sexuat (gametogonie), īn citoplasmă enterocitului. In urma multiplicării sexuate (gametogonie), rezultă oochistul imatur, nesporulat, carese elimină cu materiile fecale, fiind necontagios la emisia sa din organismul uman. Oochistul se maturează īn mediul extern, la temperatura camerei, īn cāteva zile. Oochistul matur şi sporozoiţii sunt rezistenţi īn mediul extern [11].
Contaminarea umană |
sus |
Se realizează prin ingerarea oochisturilor sporulate, mature, existente probabil īn apă sau pe elemente de sol [26]. Transmiterea parazitului de la animale la om este incertă. Contaminarea interumană pare a fi mecanismul de transmitere a parazitozei īn colectivităţi iar contaminarea hidrică poate fi cauza izbucnirilor epidemice ale izosporidiazei.
Morfologie
